| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Provenzano | Noelle | UMR 5140, CNRS, Archeo-Lattes, France |
Studiul industriei materiilor dure de origine animală de la Tarschina – Zona 2 şi Zona 3 Inventarul pieselor incluse în categoria industriei materiilor dure animale analizate în anul 2015 este redus. Din cele şapte elemente avute la dispoziţie, două vor fi analizate împreună cu obiectele de podoabă (unul realizat din cochilie de Dentalium din Zona 2 şi o valvă de Cardium perforată din Zona 3). În ceea ce pr...iveşte artefactele analizate în acest context, trebuie menţionat că unul este din corn de cerb iar celelalte din oase atribuite unor mamifere mici. O singură piesă, cea din corn de cerb, aparţine grupei deşeurilor de fabricaţie, în timp ce restul de trei sunt obiecte sau fragmente de obiecte finite. Niciun suport sau eboşă nu a fost recuperat în timpul ultimelor campanii de săpături de la Taraschina. Ca de obicei, concreţiunile şi vermiculaţiile sunt prezente, în mai mică sau mai mare măsură, pe suprafeţele obiectelor. Numai vârful pe semi-metapod de caprine ne dă câteva indicaţii asupra modalităţilor de transformare utilizate. Debitajul este obţinut prin fracturarea longitudinală a metapodului iar pentru obţinerea formei se pare că a fost aplicat doar raclajul. Fragmentele distale de rază de corn de cerb şi micul vârf de os sunt într-o foarte proastă stare de conservare. Talonul şlefuit constituie un bloc de materie primă utilizat direct, fără debitaj sau fasonaj.
Le mobilier sur matière dure animale analysé cette année est particulièrement restreint. Sur les quatre artefacts examinés ici, un est en bois de cerf et les 4 autres en os, tous issus de petits mammifères. Un seul d’entre eux, le fragment de bois de cerf, appartient au groupe des déchets de fabrication, les trois autres sont des objets ou fragments d’objets finis. Aucun support ou ébauche ou n’a été récupéré lors des dernières campagnes de fouille de Taraschina.
Comme à l’habitude, concrétions et vermiculations sont présentes, en plus ou moins grande intensité, sur les surfaces de ces objets. Seule la pointe sur hémi métapode de capriné donne quelques indications sur les modes de transformations employés. Le débitage est obtenu par fracturation longitudinale du métapode et la mise en forme semble n’avoir utilisé que le seul raclage. Les fragments distaux d’andouiller et de petite pointe en os sont en trop mauvais état pour apporter des indications, enfin le talus abrasé est un bloc de matière première qui est directement utilisé sans débitage ni mise en forme
