Situl se află la 0,6 km SE de sat, 0,37 km E de DJ 48 şi 0,5 km NE de DN 1B (Ploieşti-Buzău), în zona de formare a râului Călmăţui. Astăzi, râul se alimentează din apele Buzăului, dar mai ales ale Nişcovului, care se preling pe sub conul de dejecţie format de râul Buzău la ieşirea din zona subcarpatică. În sondajul realizat în campania din anul 2018 au fost surprinse două niveluri gumelniţene şi unul precucut...enian. Prezenţa câtorva fragmente Starčevo-Criş indică posibila existenţă şi a unui nivel neolitic. Depunerea arheologică nu depăşeşte 1,20 m. Pentru anul 2019 ne-am propus continuarea cercetării pentru identificarea limitelor aşezării de-a lungul terasei, pe laturile de E, V şi N şi completarea pachetului de informaţii planimetrice prin realizarea de prospecţiuni non-invazive. Astfel, în prima fază au fost realizate periegheze de-a lungul terasei de la V de movila, până în drumul spre sat şi spre SV până în DN 1B. De la suprafaţa solului, din zona de la V de movilă au fost recuperate în special fragmente ceramice Sântana de Mureş şi Dridu şi unul specific epocii bronzului. Spre SV, de-a lungul aceleiaşi terase, au fost descoperite resturi ceramice specifice olăriei Sântana de Mureş. În a doua etapă au fost realizate prospecţiuni magnetometrice, fotografii aeriene cu drona şi modelarea digitală a terenului în vederea identificării unor eventuale complexe în zona exterioară movilei. Pentru achiziţionarea fotografiilor aeriene şi pentru aplicaţiile fotogrametrice a fost folosită o drona DJI Phantom 4. Măsurătorile geofizice au fost efectuate cu un gradiometru vertical Sensys cu 5 senzori. Micro-topografia terenului analizată pe modelul numeric de înaltă rezoluţie obţinut (0.5×0,5 cm/pixel) relevă foarte bine configuraţia tell-ului, fiind vizibile diferenţe între jumătatea nordică, lucrată agricol, şi partea dinspre sud, actualmente acoperită de islaz. Înspre nord şi vest este vizibil un paleo-canal, probabil un fost meandru al râului din apropiere. Spre vest, foarte aproape de movila cercetată, se pare că a mai existat o alta de mai mici dimensiuni, astăzi aplatizată, si nereperabilă cu ochiul liber în teren. Măsurătorile magnetometrice individualizează clar movila principală, fiind vizibile numeroase anomalii concentrate la partea superioară care prezintă un bun contrast de susceptibilitate magnetică, unele manifestând şi un evident magnetism termoremanent. La baza acesteia, pe lângă meandrul menţionat, vizibil şi în harta magnetometrică se distinge un şanţ ce pare să înconjoare tell-ul. Nu exprimă un contrast magnetic deosebit, însă este reperabil în ciuda unor perturbaţii de pe suprafaţa solului sau aflate la mică adâncime, în special în zona joasă unde sunt împrăştiate gunoaie. Movila aplatizată este confirmată şi de magnetometrie fiind individualizată de o anomalie de formă ovală, aparent negativă. În interiorul acesteia par să se găsească mai multe gropi bine evidenţiate.