Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Bălescu | Sanda | Mission archéologique française | |
Bucşă | Valentin | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău | |
Ciornei | Alexandru | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Depreux | Bruno | Mission archéologique française | |
Doboş | Adrian | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Dobrescu | Roxana | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Dumitraşcu | Valentin | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Florea | Mihai | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Istina | Lăcrămioara Elena | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău | |
Kostek | Antoine | Mission archéologique française | |
Nica | Cristina | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie | |
Tuffreau | Alain | responsabil | Mission archéologique française |
Aşezarea de paleolitic superior de la Lespezi (comuna Gârleni, jud. Bacău) este situată pe malul stâng al Bistriţei, în punctul numit Lutărie, la cincisprezece metri de Bistriţa. O carieră a exploatat un strat de loess de aproximativ 8 m grosime, ce acoperă aluviunile unei vechi terase fluviatile. Aceasta exploatare a facilitat desfăşurarea vechilor săpături arheologice, care au constat în decaparea nivelurilor... arheologice până la diferite adâncimi, în funcţie de înaintarea utilajelor mecanice. Vechile săpături sunt localizate într-o zonă a carierei (C1) acoperită de vegetaţie. O zonă de exploatare (C2) abandonată de mai mulţi ani şi uşor accesibilă, este situată la treizeci de metri spre sud- est (46°40’23.78”N, 26° 44 ‚50 24.” E, altitudine: 194 m). Reluarea cercetărilor în 2012 a început cu curăţarea şi examinarea profilului vechii zone de exploatare. Ridicarea topografică a sectoarelor C1 şi C2 a fost realizată cu taheometre şi o staţie GPS. Material litic şi resturi de faună au fost descoperite în partea inferioară a lui P1 la 4,75 şi 5,25 m în adîncime. In 2013 a fost completată ridicarea topografică, dar mai ales cea stratigrafică în scopul atingerii nivelurilor din P1 conţinând resturi de faună. Stratigrafia Profilul P1 Unitatea 1: solul vegetal. Grosime: 0,3 m; Unitatea 2: loess brun deschis, argilos (10YR 6/3). Grosime: 0,4 m; Unitatea 3: loess tipic brun, uşor gălbui (10 YR 6/4). Grosime: 1,75 m; Unitatea 4: loess brun, uşor gălbui (10 YR 6/4) cu numeroase urme de mangan. Grosime: 1 m; Unitatea 5: loess brun gălbui (10 YR 5/4) uşor argilos, cu numeroase urme de mangan. Grosime: 2 m; Unitatea 6: limon (10 YR R/3) cu straturi argiloase, sugerând o veche pedogeneză, vizibil pe o grosime de 2 m; Interpretare: Secvenţa observată în profilul P1 este un strat de loess, vizibil pe o grosime de 6,5 m, prezentând un orizont mai argilos (5) care acoperă un paleosol (limon 6). În loess-ul din unitatea 5 au fost identificate mai multe oase de bison. După adancimea la care au fost descoperite, ar putea sa aparţină nivelurilor V sau VI din vechile săpături. Profil P2 Unitatea 1: sol vegetal. Grosime: 0,3 m; Unitatea 2: limon nisipos, galben maroniu (10YR 6/6), argilos. Grosime: 0,7 m; Unitatea 3: limon nisipos, maroniu uşor gălbui (10 YR 6/4). Grosime: 0,6 m; Unitatea 4: limon loessoid brun, uşor gălbui (10 YR 6/6). Grosime: 0,6m - 0,7 m; Unitatea 5: limon brun gălbui (10 YR 6/4 spre 6/6) uşor argilos, cu aspect de gley observabil pe o grosime de 1,7 m. Interpretare Secvenţa observată în P2 corespunde umplerii unui mic canal ce traversează versantul. In unitatea R, pe o lungime de doi metri a fost observat un strat de cărbune. In viitor trebuie văzut dacă acest strat corespunde unei structuri de combustie sau unui incendiu natural.