Cercetările sistematice de la Lăzarea „Castelul Lázár” s-au desfăşurat în perioada 3–29 septembrie 2012 şi au fost finanţate de Ministerul Culturii, Consiliul Judeţean Harghita, Muzeul Tarisznyás Márton, Gheorgheni, Fundaţia Pro Muzeum, Joseni şi Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania. Săpăturile din anul 2011 au dus la identificarea unei locuinţe de suprafaţă. Construcţia, del...imitată sub forma unei aglomerări de chirpici de dimensiuni variabile dar cuprinse totuşi între 5 şi 15 cm are o formă rectangulară, orientată pe direcţia SV-NE. Imediat sub dărâmătura pereţilor complexului, a fost surprins nivelul de călcare delimitat pe baza fragmentelor ceramice descoperite, dar şi a celor metalice. Datarea, propusă pentru sec. III-IV p.Chr., este susţinută de prezenţa unor ceşti lucrate cu mâna, prezentând alveole la bază, sau a unor fragmente provenind de la vase de tip Krausengefässe. În cursul cercetărilor din campania 2012 au fost săpate trei suprafeţe: S 4: 5 x 5 m, S 5: 5 x 5m, S 6: 5 x 5 m, cu o suprafaţă totală de 75 mp. Prin deschiderea acestor suprafeţe ne-am propus să delimităm în întregime locuinţa de suprafaţă cercetată anul trecut şi să clarificăm problema cronologiei sitului din epoca migraţiilor. La aproximativ 7-8 m NV de locuinţă, a fost surprinsă parţial o vatră de foc, cu structură din bolovani de râu şi lut, având o groapă de deservire. În preajmă sa, au fost identificate câteva gropi contemporane. Ele fac probabil dovada unei amenajări de suprafaţă, atât de necesară pentru protejarea unei vetre deschise. În privinţa materialelor arheologice, spre deosebire de artefactele descoperite în 2011, se remarcă fragmentele ceramice de culoare cenuşie lucrate la roată, realizate dintr-o pastă fină şi provenind de la un castron de mici dimensiuni, cu profilul în formă de „S”, două greutăţi conice din lut cu secţiunea circulară, două fusaiole din lut, o mărgică din sticlă, un vârf de lance din fier, o lamă de cuţit din fier, probabil fragmentul de la o cheie din fier şi un ac din os. În momentul de faţă ne confruntăm cu o problemă cronologică, legată în principal de datarea locuinţei. Materialele arheologice descoperite fac posibilă încadrarea sa fie în secolul al III-lea p.Chr., ceea ce ar face-o contemporană provinciei romane Dacia, fie în prima jumătate a secolului al IV-lea p.Chr. Această din urmă datare ar fi plauzibilă din punctul de vedere al literaturii de specialitate, dar nu la fel de probabilă arheologic. Pe de altă parte, judecând în termenii obiectivelor fixate pentru această campanie arheologică, considerăm că acestea au fost îndeplinite, prin clarificarea stratigrafiei generale a sitului, recuperarea unui material arheologic reprezentativ, precum şi prin corectarea planului general al locuinţei.