| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băjenaru | Constantin | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa | |
| Bâltâc | Adela | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
| Bounegru | Alexandru | Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași | |
| Suceveanu | Alexandru | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
În campania din anul 1998 au fost epuizate ultimele casete (J-K, 11-13) destinate punerii în evidenţă a impozantei bazilici din sec. VI p. Chr., foarte probabil episcopale, cercetându-se practic atrium-ul acesteia precum şi strada de la vest. Această stradă, foarte probabil anterioară bazilicii (câtă vreme au orientări diferite, spaţiul dintre acestea fiind printr-o trasare de cioburi şi mortar), era flancată d...e un portic delimitat de stradă printr-o serie de pilaştri, din care s-au păstrat doar doi. Din acest portic se coboară în atrium prin trei porţi monumentale (prefigurare a trinavării naos-ului), ale căror praguri s-au păstrat integral, în centrul atrium-ului, al cărui nivel de calcare era reprezentat de două podele de lut (corespunzând celor două momente de existenţă ale acesteia: prima şi, respectiv, a doua jumătate a sec. VI p.Chr.), se află un spaţiu pavat cu dale de calcar, utilizat ca atare în ambele momente de vieţuire a bazilicii. Nici în primul şi cu atât mâi puţin în al doilea moment, când va fi fost în întregime înconjurat de ziduri, acest spaţiu în al doilea moment, când va fi fost în întregime înconjurat de ziduri, acest spaţiu nu poate fi interpretat ca un portic clasic, descoperit. Tot atrium-ul (ca şi narthex-u\ şi doar două încăperi din anexa din nord-estul bazilicii) continuă a fi locuit şi în al treilea moment (sfârşit sec. VI - început sec. VII), atunci când centrul bazilicii se afla în ruină, în sfârşit, şi în cele şase casete săpate în 1997-1998 a fost identificat ultimul nivel de viaţă de la Histria (până către jumătatea sec. VII p.Chr.), aflată în plin proces de ruralizare. Una din treptele prin care se urca din atrium în narthex conţine textul unei interesante inscripţii paleo-creştine.
