| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bălășescu | Adrian | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Materialul provine din săpăturile efectuate în anii 1997-1998. El este atribuit pe baza vestigiilor arheologice - culturii Boian, faza Giuleşti, şi a fost prelevat în cea mai mare parte din complexe arheologice (gropi şi locuinţe), de aici şi importanţa pe care o are acest lot faunistic. S-au identificat resturi faunistice aparţinând unor diferite clase de animale: nevertebrate (scoici şi melci), vertebrate (pe...şti, reptile, păsări, mamifere). Resturile de peşte sunt cele mai numeroase, fiind urmate de cele de mamifere şi reptile (broşate ţestoase).Analiza resturilor de mamifere (889), din care s-au determinat 698 (78,51%) a dus la identificarea a 5 specii domestice: Bos taurus, Ovis aries, Capra hircus, Sus domesiicus, Canis Familiars şi a 10 specii sălbatice: Bos primigenius, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa atilla, Vulpes vulpes, Meles meles, Martes sp., Lutra lutra, Castor fiber şi Lepus europaeus. În cadrul faunei de mamifere descoperite la Isaccea-Suhat, creşterea animalelor reprezintă o activitate de bază, comunitatea de aici exploatând cel mai mult bovinele. Faţă de alte situri neolitice, în care ovicaprinele şi suinele îşi dispută locul secund, la Isaccea resturile de câine le depăşesc pe acestea, indicând o posibilă strategie alimentară, pe care în stadiul actual al cercetării nu o putem evidenţia. Vânătoarea pare să joace un rol important în viaţa comunităţii, resturile de mamifere sălbatice atingând procente ridicate (28,16%), situaţie care nu se întâlneşte în alte situri Boian care au fost studiate din punct de vedere arheoozoologic (Bogata, Ciulniţa, Vlădiceasca, Vărăşti, Căscioarele).
