Campania de săpături arheologice din anul 2013 a început la Noviodunum pe data de 12 august, prin acţiuni de pregătire a punctelor de lucru, şi s-a încheiat în data de 14 octombrie. În perioada 7 – 14 octombrie s-au desfăşurat acţiuni de protejare a zidurilor de incintă, a turnurilor, a edificiilor şi a zonelor aflate în curs de cercetare. Cercetările arheologice, desfăşurate prin proiectul Noviodunum 2020, u...rmăresc cercetarea ştiinţifică, degajarea şi valorificarea muzeală a sectorului de SE al cetăţii Noviodunum, care cuprinde un segment al fortificaţiei, în care se înscriu trei turnuri romano-bizantine – Turnul Mare (TM) la V; Turnul de Colţ (TC) la est; Turnul A (TA) la mijloc, între cele două – cu cele două curtine aferente. În toate punctele menţionate au fost identificate niveluri din perioada medie-bizantină şi medievală ce indică o locuire intensă la Noviodunum şi în sec. X-XIV. Obiectivele proiectului de cercetare din anul 2013: - continuarea cercetărilor la segmentul de curtină C1 şi C2; - continuarea cercetărilor la Turnul A, Suprafaţa A şi Turnul de colţ; - verificarea reperelor cronologice stabilite prin cercetările anterioare la Turnul de Colţ, Turnul A, Suprafaţa A, Curtina 1 şi Curtina 2; Deschiderea unor cariere de lut (gropi de împrumut), în vecinătatea sitului arheologic, ne-a prilejuit ocazia de a face noi observaţii, privind locuirea extra muros. Astfel, începând cu anul 2002, pe strada Câmpia Libertăţii, artera care leagă zona arheologică de centrul oraşului Isaccea, au fost deschise două cariere de lut – Lutărie 2 şi Lutărie 3 – , din care s-au scos cantităţi mari de pământ, necesare la realizarea unor proiecte de infrastructură. Pereţii înalţi ai acestor cariere, au oferit primele date, fiind observate complexe arheologice, reprezentate în special de morminte de inhumaţie şi gropi menajere. În anul 2011, cu ocazia lucrărilor, pentru introducerea unui cablu de fibră optică, pe partea dreaptă a şoselei betonate – str. Câmpia Libertăţii – , în sensul de mers spre Cetatea Noviodunum, începând din dreptul Lutăriei 3, s-a constatat prezenţa unui sol roşcat, sporadic au apărut şi fragmente de tegulae, iar din zona Lutăriei 2 spre casa de la nr. 50, a fost descoperit acelaşi pământ galben ars la roşu, asociat cu fragmente de chirpici, tegulae, cărămizi şi fragmente de amfore. De asemenea, au mai apărut şi oase umane, care confirmă existenţa unei necropole, despre care nu aveam informaţii. Din păcate şanţul fiind lat de 0,60 m, iar adâncimea de 0,90 m, la care a fost pozat cablul de fibră optică, nu ne-a îngăduit realizarea unor observaţii detaliate; situaţie îngreunată şi de spaţiul redus dintre platforma betonată şi proprietăţi. În dreptul Lutăriei 2, în două puncte, prezenţa solului roşiatic, compact, sugerau existenţa a două cuptoare utilizate la realizarea materialelor de construcţii. La acel moment, mai multe persoane din localitatea Isaccea, au menţionat că în anii ’60, în acest perimetru au existat cel puţin două cuptoare utilizate la confecţionarea cărămizilor. În anul 2013, investiţia “Reabilitare şi extinderea alimentării cu apă şi a sistemelor de canalizare din aglomerarea Isaccea”, pentru care am realizat supravegherea lucrărilor efectuate în localitatea Isaccea, care s-au prelungit pe str. Câmpia Libertăţii , inclusiv prin Cetatea Noviodunum. În zona celor două cariere de lut, observaţiile din anul 2011 au fost confirmate şi completate cu noi date. Astfel, în zona Lutăriei 2, pe toată lungimea acesteia, a apărut acelaşi sol roşiatic, compact, chirpici ars la roşu, cărămizi, tegulae, material amforic. Profilul creat, prin realizarea şanţului în care s-a montat conducta de canalizare şi aducţiune apă, a permis identificarea a cinci cuptoare, dintre care trei complexe aveau lungimea de 3m. Cu siguranţă, ne aflăm într-un spaţiu unde a existat un mare complex meşteşugăresc specializat în realizarea materialelor de construcţie. Nefiind posibilă o extindere a cercetărilor sub platforma betonată a străzii, am realizat două casete, la extremităţile de est şi vest ale Lutăriei 2. Caseta nr. 1 Am procedat la deschiderea unei casete cu dimensiunile de 7,20 m x 6,25 m şi cu adâncimea maximă de circa 0,80 m pe profilul de est, amplasată în zona extremităţii estice a excavaţiei. Din punct de vedere arheologic, s-a identificat o groapă menajeră cu diametrul de 1,60 m şi adâncimea de circa 0,30 m cu multe fragmente ceramice ce pot fi datate în secolul al XIII-lea. Stratigrafia se prezintă astfel: - 0 – 0,40/0,60 m – strat de sol vegetal amestecat cu multe deşeuri menajere - 0,50/0,80m – loess galben cu intruziuni calcaroase şi urme de argilă roşiatică. Stratul de argilă roşiatică, ce conţine particule de calcar, reprezintă o depunere geologică şi se extinde ca un brâu pe toată lungimea carierei de lut. Caseta nr. 2 Caseta nr. 2 a fost deschisă în zona extremităţii de vest a lutăriei, în urma observării unui strat de pământ ars la roşu, semn al existenţei unui cuptor. Caseta are dimensiunile de 9,80 m x 4,50 m şi adâncimea variind între 0,15 şi 0,35 m, amplasată paralel cu strada Câmpia Libertăţii. În urma săpăturii, s-au identificat resturile unui cuptor, realizat din cărămidă legată cu pământ galben, ars puternic la roşu, afectat de un şanţ realizat pentru introducerea unor cabluri telefonice. Din cuptor s-a conservat latura sudică pe o lungime de circa 3,70 m cu o lăţime de circa 0,80 m şi puţin din latura vestică. În acest stadiu al cercetării, considerăm că ne aflăm în prezenţa unui cuptor pentru ars materiale de construcţie (probabil cărămidă şi ţiglă).