| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Adamescu | Adrian Ionuţ | Muzeul de Istorie Galaţi | |
| Apostol | Virgil | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
| Bilavschi | George Aurelian | Institutul de Arheologie, Iaşi | |
| Bounegru | Octavian Nicolae | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
| Dima | Ligia | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
| Dinu | Niculina | Muzeul Brăilei | |
| Efimov | Jeni | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
| Radu | Laurenţiu | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
| Romanescu | Gheorghe | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
| Stănică | Aurel | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea | |
| Topoleanu | Florin George | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Necropolă Livadă - Cripte Acest sector situat la cca. 650 m SV de cetate, marchează în mod spectaculos limita de NV a necropolei. Monumentul, a cărui dezvelire a necesitat mai multe campanii de săpături arheologice, este compus din 5 cripte construite din piatră legată cu mortar, dispuse cruciform în jurul unui "vestibul" în care accesul se făcea printr-un "dromos". Dimensiunile edificiului sunt de 10,50 m pe ...laturile de E şi V, 8 m pe latura de N şi 6,70 m pe latura de S. Încadrarea sa cronologică a fost determinată cu ajutorul descoperirilor monetare. Astfel, momentul constructiv este marcat de o monedă de la Constantin cel Mare (sec. al IV-lea p.Chr), iar jefuirea şi distrugerea sa este dată de o monedă de la Justinian (sec. al VI-lea p.Chr.). Importanţa acestui moment este evidentă, dacă ar fi să reamintim doar faptul că planul său cruciform este până în prezent unic în România, aducând astfel date noi privind arhitectura funerară creştină. În campania anului 2011, cercetarea din acest sector şi-a propus să rezolve problema modalităţii de acces în criptă prin "dromos". De regulă, accesul în astfel de monumente se făcea de sus, coborând pe treptele din "dromos", deoarece întregul edificiu era acoperit. Ori în cazul nostru, "dromosul" este deschis spre E, sugerând astfel că accesul se făcea, poate de la nivelul de călcare din interior.
