.
Isaccea | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetate - Noviodunum | Anul: 2011
Anul:
2011
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca bizantină
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Cetate;
Fortificaţii;
Necropolă
Județ:
Tulcea
Localitate:
Isaccea
Comuna:
Isaccea
Punct:
Cetate - Noviodunum
Sector:
Incinta Est - S 1
Toponim:
Noviodunum
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Adamescu Adrian Ionuţ Muzeul de Istorie Galaţi
Apostol Virgil Muzeul Brăilei
Bilavschi George Aurelian Institutul de Arheologie, Iaşi
Bounegru Octavian Nicolae Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Dima Ligia Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Dinu Niculina Muzeul Brăilei
Efimov Jeni Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Radu Laurenţiu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Romanescu Gheorghe Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Stănică Aurel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Topoleanu Florin George responsabil Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:

Campania anului 2011 a avut în vedere următoarele obiective principale: - Cercetările arheologice sistematice în perimetrul fortificaţiei romane târzii şi medio-bizantine; în aşezarea civilă şi necropolă; - Amenajarea depozitului şantierului; - Conservarea primară a monumentelor descoperite; - Manifestări de popularizare; - Cercetări de teren şi Proiectul ARheoDataBase. În perioada 1.09 - 22.10.2011, cole...ctivul de arheologi din cadrul şantierului Isaccea - Noviodunum şi-a desfăşurat activitatea în trei sectoare, după cum urmează: Incinta Est - S 1 Florin Topoleanu, Aurel Stănică, Niculina Dinu În campania anului 2010 a fost deschis un nou sector de cercetare sistematică a cetăţii, cu scopul de a identifica zidul/zidurile de incintă, a cărei existenţă este doar amintită în lucrările mai vechi1. Obiectivul cercetărilor de aici este identificarea celor două incinte târzii, cercetate în anii ’60 ai secolului trecut de Ion Barnea. Sistemul defensiv cu două incinte paralele este cunoscut în antichitate sub numele de „protechisma", iar identificarea acestuia este importantă pentru cunoaşterea laturii de est a fortificaţiei. În anul 2011, secţiunea practicată anul trecut (15 x 3 m) pe direcţia E-V, a fost prelungită spre E cu încă 12 m, însemnând 4 casete a 3 m (cu un martor de 1,50 m, între secţiunea de anul trecut şi cea trasată anul acesta). Adâncimea maximă atinsă este de 1,50 m, în partea de V de unde nivelul actual de călcare coboară spre E. Şi acest perimetru săpat a fost afectat de nivelările din perioada contemporană. În capătul de V al secţiunii, la -0,50 m, se păstrează capătul zidului medieval (ridicat la sfârşitul secolului al XIII-lea) adosat incintei romane descoperite în anul 2010. Se pare că zidul făcea un cot spre NV, dar demantelarea sa sistematică, vizibilă pe profilul de N, face ca, în acest stadiu al cercetăriilor, situaţia să fie greu de interpretat. Alte două nuclee de zidărie legată cu mortar, se mai păstrează pe profilul de sud al casetei 9, la -0,50 m, respectiv -0,90 m. Aşa cum aminteam, întregul perimetru al secţiunii este puternic afectat de nivelările practicate în perioada contemporană2, vizibile pe profile. În contextele bulversate, au fost descoperite bucăţi de carton asfaltat, folie de plastic, sârme, piese metalice (probabil piese ce aparţineau unor utilaje) şi bucăţi de sticlă. Tot în contextele bulversate, au fost surprinse capetele unor stâlpi din lemn, care făceau parte din structurile utilizate pentru depozitarea cerealelor. Bulversarea acestui sector însă a antrenat şi un bogat material arheologic. Predomină ca de obicei ceramica, mai ales vasele pentru gătit, majoritatea aparţinând epocii medii-bizantine (sec. al XIII-lea). Din acelaşi context deranjat, au fost recoltate un număr de 38 de monede, în marea lor majoritate imitaţii latine modul mare. Din lotul de monede, se remarcă o monedă de argint, o posibilă emisiune din secolul al XVII-lea. În categoria obiectelor descoperite, remarcăm o cruciuliţă de sidef, a treia descoperită în situl Isaccea - Noviodunum.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO