Cercetările s-au desfăşurat în două puncte - Popina I şi Popina Ruptă, situate la cca. 7 km distanţă una de cealaltă. A) Popina I Am continuat cercetările în aşezarea gumelniţeană de la Popina I A. Campania din 1997 a fost influenţată de "activitatea arheologică" a unor braconieri, care au săpat o groapă la baza şanţului ce separă Popina I A de Popina I B. Pentru a racorda "săpătura" braconierilor la secţi...unile deschise de noi în campaniile anterioare s-a trasat o nouă secţiune S.3 = 18 x 4 mp, perpendiculară pe S.2 şi pe şanţul care separă Popina I în două părţi. Rezultatele obţinute: s-a identificat o nouă locuinţă - C20L6 şi o nouă groapă - C21GR5; s-au descoperit materiale Boian-Giuleşti, Gumelniţa şi getice. Dintre materialele gumelniţene, se remarcă fragmentele de vas decorate cu pictură tricromă şi fragmentele de suporţi - toate databile în faza Gumelniţa A2 (analogii strânse în ceramica de la Borduşani), dar mai ales, un fragment din bară din cupru, descoperit printre resturile de pereţi ai C20L6. Campania din 1997 a clarificat câteva probleme legate de stratigrafia aşezării: - cel mai vechi nivel de locuire se pare că aparţine culturii Boian - faza Giuleşti; - ultimele două nivele de locuire eneolitică sunt evidenţiate de două nivele de locuinţe suprapuse, ambele databile în faza Gumelniţa A2; - locuirea getică este sporadică. B) Popina Ruptă Este situată foarte aproape de terasa stângă a Călmăţuiului, de care o desparte actuala albie a râului. Pe lângă ea trece şoseaua Brăila - Însurăţei - Slobozia. Acest fapt a făcut ca în vara anului 1997 ea să fie utilizată drept carieră de lut de către DEMOPAN Brăila - Filiala Însurăţei. Lucrările de excavaţie au scos la lumină schelete umane şi oase de animale (în special cranii de cal). Când s-a dovedit că pe Popina Ruptă se află o necropolă, excavaţiile au încetat şi colectivul nostru a putut efectua câteva sondaje cu caracter de salvare. S-au identificat patru complexe arheologice - trei gropi şi un mormânt de înhumaţie, notat C4M1. C4M1 a) Groapa nu a putut fi reperată, întrucât sedimentul din jurul scheletului era omogen ca textură şi avea culoare galbenă (un sediment löessoid). b) Scheletul era chircit; depus pe partea stângă, picioarele erau puternic flexate; mâinile erau aduse în faţa pieptului; coloana vertebrală era puternic arcuită; orientarea E-V, cu faţa la E. c) Inventarul: - un fragment de psalie din os, depus lângă capul defunctului; - două fragmente de cuţit din fier (rupt probabil ritual), depuse la picioarele defunctului; d) Ofrande: - deasupra craniului defunctului s-au depus un craniu de cal şi câteva vertebre. e) Datare - mormântul aparţine, probabil, unui călăreţ nomad din stepă, de origine turanică (sec. XI - XII).