Aşa cum rezulta din informaţiile cunoscute până acum, îndeosebi descoperiri fortuite, pe Dealul Sânpetru şi pe terasa râului Cerna se află importante vestigii arheologice. Pentru îmbogăţirea datelor despre aceste zone şi pentru a vedea relaţia lor cu descoperirile din Grădina Castelului ne-am propus începerea săpăturilor în zonă. Platou Este vorba de un platou dominant, cu pante abrupte, ce domină zona din j...ur, acesta fiind şi motivul pentru care, de-a lungul timpului, aici s-au aşezat comunităţile umane. Din păcate, situl a fost puternic afectat de înmormântările într-un cimitir reformat, de amenajările privitoare la un funicular al combinatului şi a unui bazin de apă al oraşului, la care se adaugă instalarea unei antene de telefonie. Pe aproape jumătate din marginile platoului se mai păstrează un val impresionant, ridicat într-o epocă încă greu de precizat. Oricum, din cercetările mai vechi, întreprinse de Mircea Mariş, şi din observaţiile noastre, în umplutura valului s-au găsit materiale Coţofeni, din epoca bronzului, Basarabi şi dacice. Pentru ridicarea fortificaţiei s-a folosit, îndeosebi, pământ din incintă, fapt demonstrat atât de albierea pronunţată existentă de jur-împrejurul valului, cât şi de materialele recoltate din acesta, împrejurare care a dus la dislocarea stratului arheologic şi a complexelor existente. S-au trasat trei suprafeţe (S1 = 5x2 m, S2 = 2x1 m şi S3 = 2x1 m) în zona mai puţin afectată de amenajările din epocile ulterioare. Stratul arheologic este subţire iar descoperirile destul de puţine, identificându-se o platformă de dolomită sfărâmată, medievală, şi o groapă, probabil Basarabi. Materiale arheologice aparţin culturii Coţofeni, epocii bronzului, culturii Basarabi, epocii dacice şi evului mediu. Terasă Cu ocazia efectuării unor lucrări de canalizare în oraş, pe terasa de la baza Dealului Sânpetru, aflată aproape şi de Grădina Castelului, au fost găsite materiale arheologice din mai multe epoci. În această situaţie, am intervenit pentru oprirea lucrărilor şi am efectuat cercetări arheologice în zona respectivă, trasându-se o suprafaţă de 4x4 m. Este vorba de o locuinţă cu pereţii ornamentaţi cu motive în relief (epoca bronzului) şi gropi (cultura Starcevo-Criş, epoca bronzului). Materialele, îndeosebi vase ceramice, bogate şi variate, sunt reprezentative pentru mai multe perioade, cele mai numeroase aparţinând epocii bronzului şi culturii Basarabi. Intre piesele deosebite menţionăm un tipar din piatră, probabil pentru turnarea pumnalelor, şi un pandantiv în formă de lunulă din bronz. Este necesar să evidenţiem un aspect major al importanţei cercetărilor de aici. Cele trei zone cu vestigii arheologice (cele mai interesante fiind din epoca bronzului, cultura Basarabi şi din epoca dacică) sunt situate într-un perimetru de cca. 500 m, dar aflate pe forme diferite de relief: aşezarea pe Dealul Sânpetru şi de pe terasa de N a râului Cerna, înhumările rituale de copii (necropola sacră) şi depunerile votive de piese pe platoul din Grădina Castelului, iar zona cu gropi, unele rituale, pe terasa râului Zlaşti. Ni se oferă, astfel, o şansă rară de a cunoaşte viaţa unor comunităţi pe multiple planuri, de la activităţile de zi cu zi până la cele care privesc viaţa spirituală. Săpăturile s-au efectuat cu studenţi de la Facultatea de Istorie a ULB din Sibiu, astfel ei având posibilitatea să contribuie, prin munca lor, la descoperiri importante şi să vadă interesante vestigii din trecut. S-au utilizat mijloace moderne de cercetare şi înregistrare a informaţiilor şi s-a efectuat o complexă documentaţie de şantier, iar toate piesele semnificative au fost desenate. De asemenea, s-au efectuat analize antropologice şi arheozoologice ale materialelor descoperite şi s-a făcut un studiu geologic asupra zonei unde se află vestigiile. Piesele descoperite, conservate şi restaurate la Muzeul Brăilei, au intrat în patrimoniul MCC Hunedoara.