Sector „Turnul Comandant” Cristina Talmaţchi Campania de săpături 2008 (1 - 25 iulie), în sectorul „Turnul Comandant”, s-a desfăşurat, ca şi în anul anterior, în secţiunea S IA. În perimetrul acesteia au fost descoperite trei complexe, reprezentând o locuinţă medieval-timpurie – Complexul 1/2008 – (sec. XI-XII), o locuinţă medievală – Complexul 2/2008 – (sec. XVII-XVIII) şi o groapă menajeră medievală (sec. ...XVII-XVIII). Primul complex, cu o suprafaţă de 3,10 x 2,60 x 3,50 x 2,70 m, a fost surprins parţial, la adâncimea de 1,60 m, în carourile 4-5, partea de E a acestuia aflându-se în perimetrul secţiunii S I, cercetată în anii ’90 ai secolului trecut. Este vorba de o locuinţă de suprafaţă, cu schelete din lemn, podea lutuită şi complex de combustie în partea de est. Inventarul ei, destul de bogat, cuprinde, alături de numeroase fragmente ceramice Dridu, o piatră de râşniţă, o greutate tronconică din lut, fusaiole, partea superioară a unei amfore, o monedă bizantină (Roman III, clasa B) etc. Al doilea complex a fost surprins tot parţial – restul aflându-se sub profilul de V – , în carourile 3-7, la 1,40-1,45 m adâncime, pe o suprafaţă ale cărei laturi au 8,90 x 1,08 m. El se află la 5,10 m de „Turnul comandant” şi pare a fi adosat unui zid de incintă din perioada otomană. Mărimea acestuia şi modul de realizare al podelei (din scânduri late de 0,23-0,26 m, lungi de 0,60/1,70m şi groase de 4/5 cm, puse pe un pat din piatră şi pământ galben), ne determină să îl considerăm, în acest stadiu al cercetărilor, o construcţie (magazin sau încăpere pentru odihna soldaţilor) medieval târzie. Pereţii acestuia au fost realizaţi din împletitură de nuiele peste care s-a aplicat lipitură de pământ galben, de altfel identificată în strat printr-un nivel gros de 0,22 m aflat deasupra podelei. Ultimul complex este o groapă menajeră cu material din secolele XVII-XVIII. Ea porneşte chiar de lângă „Turnul comandant” şi are 2 m adâncime şi o deschidere de 1,27 x 0,96 m. Umplutura acesteia se constituia din ceramică întreagă şi fragmentară, oase, obiecte din fier şi bronz, zgură, cenuşă, cărămidă fragmentară, pământ ars, lemn carbonizat, oase, bucăţi de mortar, blocuri de piatră de la turn etc. Pe ansamblu, materialul arheologic descoperit constă în ceramică întreagă şi fragmentară – oale fără toarte, oale cu toartă, urcioare, cahle –, monede bizantine şi turceşti (7 ex.), două fibule fragmentare, tip capete în formă de ceapă, din bronz, obiecte de uz casnic (fusaiole, greutăţi pentru plasa de pescuit, râşniţă etc.), obiecte fragmentare din bronz şi fier etc. Acesta a fost depozitat la MINAC.