.
Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Hârşova, Cetate, str. Cetăţii – str. Carsium | Anul: 2020
Anul:
2020
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV);Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca medievală
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cetate
Județ:
Constanţa
Localitate:
Hârşova
Comuna:
Oraş Hârşova
Punct:
Hârşova, Cetate, str. Cetăţii – str. Carsium
Sector:
Sector Est extra muros
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Şova Constantin Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Cristina Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN:
Raport:

Sector Est extra muros (Constantin Şova, Cristina Talmaţchi) Cercetările arheologice au fost determinate de construirea unui corp anexă cu rol de informare turistică şi pază. Terenul pe care se propune construcţia imobilului este situat în imediata apropiere a incintei de est a cetăţii Carsium. Suprafaţa, de 12 x 10 m, a fost cercetată în trei etape, iniţial fiind excavată o secţiune de control în partea cen...trală (SCA, de 4x12 m), orientată est-vest, apoi părţile de nord (SCA-N) şi sud (SCA-S). Pe întreaga suprafaţă s-a ajuns la nivelul stâncii, respectiv -4,45 m, în perimetrul cercetat evidenţiindu-se o stratigrafie complexă. Au fost înregistrate straturi ce pot fi atribuite epocii romane, perioadei medievale timpurii, celei otomane, precum şi o depunere contemporană consistentă, terenul în cauză suferind numeroase acţiuni antropice de-a lungul timpului. Au fost identificate şapte complexe, majoritatea gropi cu funcţionalităţi diverse, dar şi o amenajare cu rol meşteşugăresc, inventarul atribuit acesteia constituindu-se majoritar din ceramică medievală timpurie, dar şi un topor de fier, piroane şi sporadic fragmente ceramice de perioadă romană. Gropile au fost încadrate cronologic secolului al VI-lea (2), veacurilor XI-XII (1) şi perioadei otomane (3). În ceea ce priveşte materialul descoperit, pentru perioada romană ceramica este majoritară. Ea a apărut atât în straturile de perioadă romană, cât şi în poziţii secundare (în nivelurile târzii), corespunde secolelor IV-VI şi constă în fragmente de amfore, o serie de fragmente de opercula (unele inscripţionate), materiale de construcţie (tegulae, imbices), fragmente de opaiţe etc. Mult mai puţine, din punct de vedere procentual, sunt materialele datate în secolele II-IV, dintre care amintim: fragmente de opaiţe cu corpul discoidal, ceramică fină, vase de masă şi transport etc. Dintre artefactele de perioadă romană, o descoperire importantă este reprezentată de două piese din plumb inscripţionate cu litere latine, ce par a fi părţi componente a două matriţe de ştampilare a produselor ceramice. Ambele aparţin tipului de ştampile cu cartuşul în forma unei tălpi (planta pedis), cu literele poziţionate central. Piesele de bronz, numeroase fragmentare, reprezintă o altă categorie importantă în cadrul descoperirilor: monede (majoritatea din secolele V-VI), chei de casetă, catarame, verigi şi fibule. Perioada medievală timpurie este cel mai bine reprezentată de materialul ceramic, alături de care au apărut şi diverse obiecte de lut (bile de praştie, fusaiole, greutăţi fragmentare pentru plasa de pescuit), din rocă (gresii pentru ascuţit obiecte din metal), material faunistic etc. În timpul cercetării, au fost descoperite puţine piese monetare specifice perioadei, de regulă antrenate în pământ purtat. Cel mai slab reprezentat, din punct de vedere procentual, este materialul de perioadă otomană, care constă în vase fragmentare aparţinând secolelor XVIII-XIX. Alături de ele a fost găsit un fragment de cahlă tip ciupercă, smăltuit cu verde şi maron închis, probabil din secolul al XVIII-lea. Vaselor ceramice li se adaugă lulele din lut, precum şi diverse obiecte fragmentare din fier (piroane, lame de cuţit, verigi) sau bile de muschetă.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO