Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Cociș | Sorin | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca | |
Dan | Matei | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
La nordul satului Gligoreşti (ung. Sósszentmárton), Téglás I. marca şi desemna clar („Romai ut” [drum roman]) , în anul 1900 ori 1901, un segment de drum roman pe un desen al său (nota 18), după mai bine de un veac (2004, 2006, 2014), F. Fodorean ne face mai bine cunoscut drumul căruia îi aparţine segmentul în speţă: Războieni-Cetate – Gligoreşti – Brâncoveneşti (nota 19). Pe baza observaţiilor lui A. Ursuţiu, ...unei porţiuni în arealul de la nord-est, nord şi nord-vest de sat îi erau pentru prima dată menţionate caracteristici (fără o săpătură propriu- zisă şi fără a cunoaşte desenul lui Téglás I.) de către D. Ursuţ (nota 20). La scurtă vreme (2017), segmentul de drum ajunge în sfârşit să fie cunoscut arheologic în mod propriu-zis, în urma unui diagnostic pentru exploatarea unei gropi de împrumut (exploatare în folosul lucrărilor de construire a autostrăzii în zonele apropiate), fiind secţionat în două locuri (nota 21). Cercetarea preventivă efectuată în anul 2018 va duce la secţionarea drumului într-un punct situat între cele două secţiuni de diagnostic executate în anul precedent şi dezvelirea lui pe o distanţă de circa 90 m (incluzând şi lăţimile celor trei secţiuni). Această cercetare va fi prezentată succint aici (nota 22). Secţiunea efectuată de către noi, manual, cu dimensiunile de 8,90 m x cca. 0,60 m x 1,10 m (adâncime maximă, de la nivelul existent în acel loc la momentul cercetării, mai ridicat cu 5-10 cm în zona mediană a drumului faţă de nivelul de călcare din 2017), a permis desprinderea unei stratigrafii generale după cum urmează: cca. 0 - 0,10 m: strat umplutură recentă (pământ negru cleios cu argilă bej şi puţine pietre în componenţă); cca. 0,10 - 0,40 m: pămant maroniu cu pietricele şi chiar pietre în componenţă, format deasupra drumului şi dincolo de marginile lui ca urmare a utilizării agricole a terenului unde s-a efectuat secţiunea, culoarea maronie fiind determinată de structura bulversată a drumului de dedesupt iar pietricelele/pietrele provenind din această structură; cca. 0,40 - 0,80 m: strat din balastru şi pietriş (drum), de culoare cafenie cu deosebire la partea superioară şi în zona centrală, de culoare negricioasă în rest (ca urmare a proximităţii de pământ negru/negricios); la marginea drumului pământ negricios cu puţine pietre în componenţă (marginea nordică prezentând şi un fragment de ţiglă romană); cca. 0,80 - 1,10 m: pământ negru, steril din punct de vedere arheologic. Nu au fost evidenţiate rigole iar structura drumului constă din balastru/pietriş (nota 23) -(menţionăm totuşi că mai târziu, după săparea secţiunii, am sesizat în alt loc în structura drumului o bucată dintr-o rocă de alt tip – argiloasă care clivează, de culoare bej). Dezvelirea mecanizată a drumului cu un excavator având cupă de taluz, pe circa 90 de metri din traiectul lui (reiterăm, cu lăţimile secţiunilor incluse), a oferit următoarele două informaţii esenţiale: inexistenţa vreunei lespezi (grosolane) ori alt gen de piatră care să ateste pavarea lui precum şi o lăţime cuprinsă între 7,80-8,60 m (această din urmă măsură determinată la secţiunea răsăriteană de diagnostic şi ţinând seama de traiectul tocmai evidenţiat către vest). Un bătrân din Gligoreşti care a trecut pe lângă noi şi locul unde efectuam cercetarea în acea zi, s-a referit la drumul cercetat ca „drumul de care” (ne pare rău rău acum că nu am cerut atunci mai multe detalii). În procesul dezvelirii, au fost recuperate din chiar structura drumului fragmente de perete ale unui vas ceramic gălbui aparţinând epocii romane iar de la marginea drumului ori din proximitate încă două fragmente de ţiglă şi una de cărămidă. Asocierea materialului ceramic recuperat de către noi nu asigură datarea drumului în epoca romană, căci în relativă apropiere de zona unde am desfăşurat cercetarea sunt cunoscute descoperiri aparţinând epocii romane (nota 24) iar astfel acest material ceramic putea evident ajunge în structura, marginea şi proximitatea drumului şi dacă drumul ar aparţine unor epoci mai recente. Totuşi, caracteristicile intrinseci ale lui (nota 25), faptul că cadrul cercetării nu au ieşit la iveală vestigii/reziduuri din epoca medievală „plină” şi târzie ori din epoca modernă precum şi plauzibila încadrare a segmentului nostru în traiectul drumului roman Războieni-Cetate (Ad Vatabos/Batavos?) – Gligoreşti – Brâncoveneşti (Patridava?), sugerează întrunite în mod pregnant că el constituie operă romană.
The short report above presents the main results of an preventive archaeological research carried out in 2018 on a presumtively Roman road passing north of the village of Gligoreşti, Luna commune, Cluj county.
It was made of gravel with the maximum thickness of about 0,40 m, had about 7,80-8,60 m width and had no pavage of (roughly) stone slabs or other kind of stones.
Fragments of a yellowish vessel of Roman epoch were recovered from the very structure of the road, while from its limits and proximity three tile fragments and one of brick were also recovered. These asociated material can not assure, nevertheless, the dating of the road, as in the relative nearness of the research area findings belonging the Roman time are known, so this ceramic material could, obviously, get in the structure, limits and proximity of the road if this one belonged to some recent times as well.
Still, its intrinsic characteristics, the fact that within the research no vestiges/waste of „Full” and Late Medieval or Modern Epoch came to light as the plausible fitting of our segment into the line of the Roman road Războieni-Cetate (Ad Vatabos/Batavos?)
– Gligoreşti – Brâncoveneşti (Patridava?), viewed together, strongly suggests that it is a Roman opera.
Bajusz I. (szerk.) 2005: Bajusz I. (szerkesztette); Alföldy Á., Bajusz A., Bajusz I., Lázok K.,Pánczél
18. Bajusz 2005 (szerk.), 314 cu fig.; v. şi fig. de la p. 310; desenele color la Fodorean 2014, 82 sq., fig. 1 sq.