Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Diaconu | Vasile | Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț | |
Lau | Jan-Christoph | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
Mischka | Carsten | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
Mischka | Doris | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
Preoteasa | Constantin | Complexul Muzeal Județean Neamț, Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamț | |
Schaffer | Magdalena | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
Tasimova | Imren | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
Trodler | Markus | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
Situl arheologic pluristratificat este amplasat pe un promontoriu al Dealului Ivaşcu, la limita dintre satele Ghindăoani (comuna Ghindăoani) şi Crăcăoani (comuna Crăcăoani). Acesta a fost descoperit şi sondat de Constantin Matasă înainte de anul 1938, pentru ca ulterior Gheorghe Dumitroaia să efectueze cercetări de suprafaţă în 1988 şi sistematice în 1993 (nota 2). În anul 2017 a fost întreprinsă o nouă cercet...are de suprafaţă de către colectivul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ (Constantin Preoteasa, Vasile Diaconu, Alexandru-Marian Gafincu, Silviu- Constantin Ceauşu). De-a lungul timpului, în literatura de specialitate s-au vehiculat mai multe toponime asociate unor staţiuni arheologice cu vestigii cucuteniene de pe teritoriul satului Ghindăoani – Dealul Ivaşcu, Dealul Braşovanului, Dealul Mogoaiei –, precum şi un toponim neprecizat (nota 3). Cercetările efectuate de noi în anul 2017 au evidenţiat însă faptul că la Ghindăoani există un singur sit cu depuneri antropice eneolitice, cel de pe Dealul Ivaşcu. Vestigiile descoperite aici aparţin culturii Cucuteni (fazele A şi B). În anul 2018 au fost efectuate noi investigaţii arheologice interdisciplinare neinvazive, ce au afectat situl şi zona sa limitrofă, constând în cercetări de suprafaţă, fotografii aeriene cu drona, modelarea digitală a terenului şi prospecţiuni geomagnetice, în vederea reevaluării potenţialului staţiunii, stabilirii formei, dimensiunilor şi limitelor depunerii antropice, precum şi a gradului actual de conservare a vestigiilor. Suprafaţa păstrată a sitului este în prezent de aproximativ 1,5 ha, acesta fiind afectat la partea superioară de lucrările agricole intensive, iar pe laturile de nord-est, est şi sud-est a fost distrus ca urmare a eroziunii accentuate. Anomaliile magnetice detectate prin intermediul cercetărilor noastre au evidenţiat existenţa resturilor unor construcţii cucuteniene incendiate, a mai multor gropi, precum şi a două şanţuri de apărare de forma unor arcuri de cerc, dispuse pe latura de vest, corespunzătoare probabil fiecărui nivel de locuire în parte. În partea mediană a sitului a fost identificat un alt şanţ modern, rezultat probabil în urma lucrărilor agricole şi eroziunii.
(2) Gh. Dumitroaia, Săpături şi cercetări arheologice de suprafaţă în judeţul Neamţ, în Memoria Antiquitatis, XIX, 1994, p. 517.