Prin cercetarea acestui sit s-a dorit continuarea proiectului privind exploatarea izvoarelor sărate în preistorie. Proiectul a fost început cu mai mulţi ani în urmă în cadrul acestuia cercetându-se depunerile de la Lunca-Poiana Slatinei, Oglinzi-Băi I, Ţolici-Hălăbutoaia (jud. Neamţ), Cucuieţi-Slatina Veche (jud. Bacău) şi Solca-Slatina Mare (Suceava). Situl, descoperit în 2005, a fost identificat pe versantul... de NV al dealului Cozla, la marginea pădurii, pe malul drept al pârâului Cuejd. În zonă au fost identificate două izvoare sărate, situate la circa 25 m distanţă unul faţă de celălalt. Depunerea arheologică a fost identificată în apropierea izvorului denumit Slatina III, la E şi N de acesta şi se prezintă sub forma unui monticul erodat la partea de V1. La S cât şi la NE de acesta, la distanţe de sub 50 m, încă se mai observă resturile unor tranşee din al doilea război mondial, zona fiind parţial afectată. Săpătura a avut un caracter foarte restrâns şi a constat într-un sondaj de 1 x 4 m. Scopul a fost acela de a verifica stratigrafia şi a se putea face comparaţie preliminară cu celelalte situri de acest tip cercetate până în prezent. Iniţial s-a procedat la efectuarea unei taluzări de-a lungul întregii rupturi rezultată în urma acţiunilor apei asupra sitului. Realizată pe malul drept al pârâului format de izvor, aceasta a avut o lungime de circa 20 m şi forma unui arc de cerc. În zona centrală aceasta a avut înălţimea de 0,80 m, spre extremităţi abia ajungând la 0,20 m. În urma acestei acţiuni nu s-a putut observa stratigrafia, fiind însă recoltată o importantă cantitate ceramică eneolitică şi din etapa timpurie a epocii bronzului. Secţiunea (S. I) a fost plasată pe latura de NV a depunerii, la circa 6 m NE faţă de Slatina III. A fost trasată pe pantă şi orientată SE-NV. Stratigrafia sitului se prezenta astfel: - 0 - 0,20 m nivelul vegetal, cu material ceramic amestecat (bronz timpuriu, Cucuteni B şi Cucuteni A); - 0,20 - 0,50 / 0,60 m nivel de culoare brun închisă, ce conţinea materiale din bronzul timpuriu şi Cucuteni B, în asociere cu numeroase fragmente Cucuteni C; - 0,50 / -0,60 - 0,70 / 0,80 m nivel nisipos cu cenuşă în compoziţie; conţinea ceramică Cucuteni B, C, inclusiv fragmente de brichetaje; - 0,70 / 0,80 - 0,86 / 0,94 m nivel compact de cenuşă, de culoare gri-gălbuie. Conţinea ceramică Cucuteni B, C, inclusiv fragmente de brichetaje, dar şi fragmente Cucuteni A, majoritatea prezentând urme vizibile de ardere secundară; - 0,86 / 0,94 - 1,16 / -1,24 m start compact de ceramică într-un sol brun-roşcat, cu rari pigmenţi de cărbune; -1,16 / -1,24 - 1,35 m strat steril alterat, format din lut de culoare gri, cu pietricele şi concreţiuni calcaroase în compoziţie. Sub acesta apare stratul de argilă galbenă. Nivelurile au o uşoară înclinare S-N. Deşi în timpul taluzării a fost identificat şi un fragment ce aparţine fără dubii culturii Precucuteni, în secţiune nu au mai fost descoperite materiale specifice acesteia. Printre materialele din nivelul Cucuteni B au fost identificate şi câteva fragmente specifice fazei de mijloc a culturii amintite, fără a se putea identifica un nivel. În urma acestui sondaj s-a putut constata o situaţie identică cu cele din siturile cercetate anterior. Amintim cu această ocazie prezenţa în cantitate mare a ceramicii şi având un grad ridicat de fragmentare, existenţa speciei cu cochilii în pastă în nivelul Cucuteni B, în asociere cu numeroase fragmente de brichetaje. În nivelul Cucuteni A au fost identificate câteva fragmente de brichetaje, fără să ne putem exprima deocamdată dacă pot fi atribuite acestuia sau reprezintă doar rezultatul unor deranjamente/infiltraţii.