În perioada 18 iulie-13 august 2011 s-au întreprins cercetările arheologice în situl cucutenian de la Fulgeriş, situat în partea nordică a acestuia, com. Pânceşti, jud. Bacău, punctul Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi. Satul Fulgeriş este situat în partea sud-estică a judeţului Bacău, pe stânga Siretului, învecinându-se cu următoarele localităţi: la vest se află satul Pânceşti, la nord satele Moţoc şi Petreşti, com.... Pânceşti, la est satul Pogleţ, com. Corbasca, iar la sud satele Marvila şi Vâlcele, com. Corbasca. Finanţarea cercetărilor a fost asigurată de Consiliul Judeţean Bacău. Forţa de muncă a fost asigurată cu săteni din satul Fulgeriş, angajaţi în baza Registrului de zilieri conform Legii nr. 52/ 2011. În cele opt campanii de cercetări arheologice în acest sit, întreprinse în perioada anilor 2003-2011, a fost cercetată o suprafaţă de 453,5 mp din suprafaţa de circa 1 ha pe care se întinde aşezarea cucuteniană. Suprafaţa de 1 ha a fost stabilită şi în urma cercetărilor arheomagnetice realizate în anul 2009 de către o echipă de la Universitatea „Al.I. Cuza" Iaşi, în cadrul programului ARHEOINVEST1. Cercetările arheologice realizate până în prezent au surprins un număr de şase locuinţe cucuteniene, faza Cucuteni A3, şi un număr de 43 de complexe închise (gropi menajere datate din perioadele: culturii Cucuteni, epocii bronzului de început, epocii geto-dace - sec. I a.Chr.-I p.Chr.). Astfel, obiectivele cercetării arheologice în acest sit rămân în continuare salvarea resturilor de locuire cucuteniene de la degradarea anuală a terenului ce se manifestă prin eroziune, alunecări de teren, precum şi arătura anuală care afectează grav stratul arheologic. Pe toată suprafaţa cercetată până în prezent nu a mai fost surprins un nivel de locuire anterior perioadei cucuteniene, tocmai datorită degradării stratului arheologic, fiind descoperite din perioadele epocii bronzului şi perioadei geto-dace doar gropi menajere. În acest context, ne propunem ca pe viitor să cercetăm întreaga suprafaţă pe care se întinde aşezarea cucuteniană de la Fulgeriş, pentru a vedea numărul locuinţelor din cadrul aşezării, tipul şi mărimea acestora, precum şi modul lor de amplasare în cadrul aşezării, instalaţii de foc, tipul anexelor, numărul şi forma complexelor închise etc. Cercetările arheologice din campania 2011, deşi limitate financiar, au urmărit continuarea cercetărilor din secţiunile cercetate anterior, şi anume: S VI din 2005-2006, S VIII din 2007 şi S X din 2008, zonă în care a fost descoperită o locuinţă-anexă, numerotată L4, în care s-a cercetat vatra unui cuptor, probabil de ars ceramică, în prejma căreia au fost descoperite fragmente ceramice, precum şi câteva vase care s-au întregit, care prezentau şi ardere secundară. Astfel, în acest an a fost trasată o secţiune numerotată S. XII (cu dimensiunile de 10 x 6 m, orientată NE-SV), amplasată în paralel cu secţiunea S. VI din 2005, cu un martor de 0,5 m, fiind cercetat şi martorul dintre cele două secţiuni. Această secţiune a fost amplasată pe proprietatea soţilor Fodor V. Florea şi Fodor D. Vasile, nr. Titlu 187523/25.03.2003, tarla (solă) 94, parcelă 2051/18. La începutul campaniei echipa din cadrul programului de cercetare ARHEOINVEST, s-a deplasat în teren şi a amplasat în planul topografic secţiunile S. XI din 2010 şi S. XII din 20112. Prin cercetarea secţiunii S. XII a fost surprinsă locuinţa L6, datată în perioada culturii Cucuteni, construite, ca şi celelalte locuinţe cercetate până în prezent, fără podea, materializată prin descoperirea de numeroase fragmente provenite de la pereţii acesteia, concentrate în carourile 1-6 b-f. Lutuielile păstrează forma nuielilor sau a bârnelor din lemn care erau folosite la construcţia locuinţei. Între aceste lutuieli, un fragment prezintă o arcuire, fiind vorba probabil de un fragment de lutuială care delimita fereastra; cercul ferestrei, spre interior, prezintă o netezire ce face ca marginea acesteia să fie un pic ieşită în exterior. Într-un alt fragment de lutuială a fost descoperit un fragment ceramic, ajuns probabil în compoziţia lutuielii peretelui din greşeală. De asemenea, printre resturile pereţilor locuinţei L6 au fost descoperite fragmente ceramice, două vase miniaturale, statuete sau fragmente de statuete antropomorfe, unelte din piatră, os etc. Pe toată suprafaţa locuinţei L6 au apărut, din loc în loc, fragmente mozaicale din lut ars provenite de la o vatră. În dreptul metrului 2, între carourile a-f, a fost lăsat un martor de 40 cm pe centrul locuinţei L6, pe baza acestuia au putut fi făcute următoarele observaţii: această locuinţă a fost construită direct pe sol, după ce acesta a fost amenajat în prealabil prin bătătorire şi adăugire pentru îndreptarea terenului; acest sol de amenajare are o grosime de circa 5-6 cm, fiind vorba de un pământ de culoare brun-cărămizie. În carourile 7-8 b-e şi 10 b-d, în marginea vestică a locuinţei L6, s-au conturat, la adâncimea de -0,40-0,45 m, două zone cu aglomerări de material arheologic, constând în principal din plăci mari de lutuieli, prima find vorba despre o groapă, Gr. 42, care se va profila mai bine după următoarea demontare, iar cea de-a doua aglomerare poate fi considerată ca fiind resturile de la plăcile unui cuptor. În cadrul secţiunii S. XII au fost surprinse şi patru gropi menajere, numerotate în continuarea celor descoperite în anii anteriori. Astfel, în 8-9 f s-a profilat, la adâncimea de -0,40 m, groapa Gr. 40, de mici dimensiuni; este amplasată în profilul nordic al secţiunii, diametrul maxim pe profil fiind de 0,82 m; adâncimea acestei gropi a fost de - 1,20 m. Pământul de umplutură al gropii este de culoare brun închisă, spre fundul acesteia prezentând o lentilă de sol galben, iar materialul arheologic nu a fost prea numeros: câteva fragmente ceramice, două fragmente de piatră de râu neprelucrate, câteva oase şi fragmente de lutuieli, un fragment de la un împungător de os şi un fragment de la o figurină zoomorfă. Pe fundul gropii s-au descoperit fragmente de arsură, sporadice. După artefactele descoperite în umplutura acestei gropi, precum şi după amplasarea acesteia sub resturile locuinţei cucuteniene, atribuim această groapă aşezării cucuteniene de pe Dealul Fulgeriş. În apropierea acestei gropi, Gr. 40, în caroul 8 f, la adâncimea - 0,40-0,45 m, a apărut o aglomerare de cochilii de melci, în număr de peste 15 melci, iar după demontare, sub aceştia a fost descoperit un fund de vas în interiorul căruia se mai aflau două cochilii de melci. În caroul 6 c, la adâncimea de -0,55 m s-a profilat o altă groapă, Gr. 41; la această adâncime groapa avea o formă aproximativ circulară (cu diametrul de 50x55 cm). După continuarea cercetării, la adâncimea de -0,70 m, această groapă s-a conturat bine, fiind de formă ovală, cu diametrul, la această adâncime, de 0,90x1,00 m. Umplutura acestei gropi prezintă cenuşă din abundenţă. În ceea ce priveşte materialul arheologic, în cadrul acestei gropi au fost descoperite fragmente ceramice lucrate la roată, de culoare cenuşie, din perioada epocii geto-dace. La adâncimea de -0,85-0,90 m s-a descoperit un vas-borcan, lucrat la mână, spart în două, decorat cu butoni, aparţinând civilizaţiei geto-dace. Tot în această groapă la adâncimea de -1,05-1,15 m s-a descoperit o lespede de piatră (cu dimensiunile de: L max = 43 cm, l max = 32 cm, grosime = 10 cm), sub care s-au găsit fragmente de cărbuni şi un fund de la o strachină dacică. În umplutura gropii Gr. 41, la adâncimea de -1,10-1,20 m, s-au mai descoperit câteva fragmente de la vase-borcan, un vârf de săgeată din silex şi o unealtă din corn de cerb, care prezintă o scobitură perforată (ca la fluier), iar pe centrul piesei există o cioplire dreptunghiulară în os de 3,5 cm (dimensiunile piesei sunt: L = 23 cm, d. bazei = 3,8 cm, d. vârf = 2,3 cm). La finalul cercetării acestei gropi, s-a constatat că e de formă piriformă, s-a adâncit până la - 1,25 m, fundul gropii fiind aproximativ circular, cu diametrul de 1,25 x 1,30 m. După materialul arheologic descoperit în această groapă, din punct de vedere al datării, aceasta aparţine epocii geto-dace. În perimetrul carourilor 7-8 c-e, la adâncimea de -0,60 m, unde s-a constatat aglomerare de material menţionată mai sus, s-a profilat o altă groapă, Gr. 42, care este de formă ovală, neregulată, cu dimensiunile de 1,46 x 1,30 m. Umplutura acestei gropi este formată dintr-un pământ amestecat, gălbui pe alocuri, iar în alte zone cărămiziu. În umplutura acestei gropi au fost descoperite fragmente ceramice, oase, cochilii de melci, fragmente mari de piatră neprelucrate şi foarte multe fragmente de lutuieli. Această groapă s-a adâncit până la -1,40 m, de la nivelul actual de călcare. După caracteristicile ceramicii descoperite în această groapă, o atribuim ca aparţinând epocii bronzului. În perimetrul carourilor 2-4 b-d, la adâncimea de -0,85 m, s-a profilat o altă groapă, Gr. 43, de formă ovală cu pereţii drepţi, cu pământ de umplutură cenuşos. Materialul arheologic descoperit în aceasta este foarte fragmentar, compus din fragmente ceramice aparţinând epocii geto-dace, lutuieli, oase. Această groapă s-a adâncit până la -1,40 m. Materialul arheologic descoperit în această campanie este în curs de restaurare3 sau pregătire a documentaţiei în vederea inventarierii, fişării şi clasării pieselor. De asemenea, piese descoperite pe şantierul arheologic de la Fulgeriş au fost valorificate expoziţional în 2011 în cadrul următoarelor expoziţii: Evoluţia armamentului de-a lungul timpului, organizată la Bacău în perioada mai-septembrie 2011; Noi valori de patrimoniu istoric şi etnografic din colecţiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu" Bacău (2007-2011), organizată la Bacău în perioada octombrie-decembrie 2011.[Elena-Lăcrămioara Istina]