În anul 2009 în situl cucutenian de la Fulgeriş nu au fost întreprinse cercetări arheologice, însă s-au efectuat prospecţiuni arheogeofizice întreprinse de un colectiv de la Universitatea „Al.I. Cuza" Iaşi. S-a continuat, de asemenea, prelucrarea materialului provenit din campaniile anterioare (restaurare, conservare, fotografiere, desenare, inventariere, întocmire documentaţie pentru clasare în categoria Teza...ur şi Fond pentru o parte din bunurile descoperite în sit). Unele artefacte descoperite în situl cucutenian de la Fulgeriş-La 3 cireşi/ Dealul Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău au făcut obiectul unor expoziţii temporare, cum ar fi: Mirajul aşezărilor cucuteniene din judeţul Bacău: Lichitişeni, Ţigăneşti, Fulgeriş (Bacău, mai-august 2009), Cultura Cucuteni - Artă şi Religie (Varşovia, Polonia, septembrie 2009-ianuarie 2010). Rezultatele cercetărilor arheogeofizice realizate pe o suprafaţă de cca. 1 ha, ne confirmă dimensiunile aşezării presupuse de noi până acum, dimensiuni calculate după răspândirea materialului în arătură. De asemenea, realizarea acestor prospecţiuni ne conving de utilitatea cercetării exhaustive a sitului cucutenian de la Fulgeriş, precum şi salvarea patrimoniului care se face prin realizarea acestora, mai ales că situl este anual deranjat de lucrări agricole. Prezentăm în continuare raportul întocmit de colectivul Universităţii „Al.I. Cuza" Iaşi, cu privire la cercetările non-distructive întreprinse în situl de la Fulgeriş: Prospecţiuni arheogeofizice în aşezarea cucuteniană Fulgeriş - „La Trei Cireşi" Andrei Asăndulesei, Diana-Măriuca Vornicu, Bogdan Venedict, Radu Balaur Ca urmare a Contractului de prestări servicii nr. 19788/21.10.2009 încheiat între Universitatea „Al. I. Cuza" Iaşi şi Complexul Muzeal „Iulian Antonescu", Bacău ne-am deplasat în perioada 10-14 noiembrie 2009 la Fulgeriş, comuna Pânceşti, judeţul Bacău cu scopul de a efectua prospecţiuni arheogeofizice în aşezarea Cucuteni A din punctul „La Trei Cireşi". Metodele de investigare aplicate au fost cercetările geomagnetice (magnetometrie) şi cele arheofizice (rezistivitatea electrică). Prospecţiunile geomagnetice au fost realizate cu un magnetometru cu vapori de cesiu Geometrics G-858 şi un gradiometru cu poartă de flux (fluxgate) Geoscan Research- FM256. Magnetometrul cu vapori de cesiuGeometrics G-858 are o precizie mare, peste cea a magnetometrelor cu protoni. Câmpul magnetic total poate fi măsurat cu ajutorul acestui tip de aparat la o precizie de 0,05 nT (nanotesla sau gamma) (magnetometrul cu protoni atinge o precizie de mai puţin de 0,5 - 1 nT). Suprafaţa scanată în situl de la Fulgeriş a fost de 80 x 120 m (9600 m2) şi s-a efectuat în modul gradiometru (2 senzori aranjaţi orizontal) pe o direcţie aproximativă NNV-SSE. Intervalul dintre linii a fost stabilit la 2 m iar distanţa dintre senzori de 0,9 m. Scanarea s-a efectuat bidirecţional paralel cu axa Y iar senzorii au fost orientaţi perpendicular pe sol la o distanţă de 0,5 m. Spre nordul caroului prospectat de noi am surprins o suprafaţă în care se observă o anomalie magnetică destul de puternică. Această suprafaţă este sub formă de boltă şi poate fi considerată ca limita de N a aşezării cucuteniene de la Fulgeriş. Profilul scanării geomagnetice prezintă această anomalie ca având o valoare de cca. 40 nT. După cum ştim, valorile magnetice ale resturile arheologice prezintă de obicei anomalii magnetice locale situate între 1-20 nT. Structurile vechi arse se situează între 10 şi 1000 nT, iar obiecte feroase, zgura şi altele se găsesc între 20 şi 2000 nT. Pe diferite suprafeţe din caroul prospectat de noi apar diverse îngrămădiri de material arheologic cu magnetism ridicat. Gradiometrul cu poartă de flux Geoscan Research- Fluxgate FM 256 este o pereche de magnetometre cu bobinele de căutare separate de o distanţă fixă (de obicei pe orizontală): citirile celor 2 bobine sunt comparate pentru a măsura diferenţele simţite în magnetism. Astfel, citirea anomaliilor este mult mai sensibilă. Senzorii gradiometrelor cu fluxgate constă din 2 bande paralele similare dintr-un aliaj de o mare permeabilitate magnetică: 75%Ni-15%Fe plus Cu şi Molybdenum. Acestea intră şi ies din saturaţia magnetică prin efectul de solenoid al unui curent alternativ indus în cele două bobine. De fiecare dată când ies din saturaţie, un câmp extern poate intra în ele, cauzând un puls electric în bobina detectoare proporţional cu puterea câmpului. Cele două bande au bobinele conductoare aşezate în direcţii opuse - dispuse în serie - astfel încât curentul ce circulă prin ele să nu aibă efect magnetic asupra lor. Timpul în care un gradiometru înregistrează o citire este mult mai mic decât cel al magnetometrelor cu senzori protonici. Suprafaţa prospectată la Fulgeriş a fost împărţită în trei carouri din care două de 50 x 50 m, şi unul de 50 x 30 m, descriind astfel un dreptunghi cu laturile de 100/50 m şi altul de 50/30 m. Am ales acest mod de caroiere a terenului ţinând cont în primul rând de caracteristicile geologice ale acestuia, fiind îngrădiţi de alunecările de teren, cât şi de condiţiile meteo. Citirile au fost efectuate din doi în doi metri, în zig-zag, la intervale de citire de 0,125 cm, adică 8 citiri pe 1 m. Ne-am deplasat pe direcţia NNV-SSE. Prospecţiunile cu gradiometrul fluxgate vin să confirme pe cele realizate cu magnetometrul cu vapori de cesiu. Aceeaşi anomalie magnetică puternică a fost surprinsă în partea de N a sitului. Totodată au apărut diverse anomalii magnetice pe toată suprafaţa sitului, fiind vorba, credem noi de îngrămădiri de material arheologic. Entităţile arheologice sunt destul de bine evidenţiate pe harta scanării cu gradiometrul fluxgate, multe din ele fiind susceptibile a fi, din cauza magnetismului puternic, locuinţe cucuteniene. Aparat pentru măsurarea rezistenţei electrice a solului Geoscan Research- RM15. Aparatul este compus din dispozitivul de măsurat, cadrul metalic pe care este montat împreună cu sondele mobile şi o rolă cu cablu de 50 m folosită pentru poziţionarea sondelor la distanţă (cel puţin 30 de ori distanţa intervalului de probă). Măsurătorile sunt făcute adesea în carouri de 10 x 10, 20 x 20 sau 30 x 30 m la intervale de 1 m sau 0,5 m. Culegerea datelor pe teren poate fi făcută paralel sau zig-zag. Aparatul introduce un curent electric în pământ şi măsoară uşurinţa sau dificultatea cu care circulă curentul prin pământ Rezistenţa este calculată cu ajutorul legii lui Ohm, V=I x R, sau I=V/R sau R=V/I unde V reprezintă căderea de tensiune locală, I reprezintă intensitatea curentului, iar R rezistenţa. Prospecţiunile de la Fulgeriş cu ajutorul RM 15 au fost realizate pe o suprafaţă de 100 x 20 m, împărţită în cinci carouri de 20 x 20 m. Citirile au fost recoltate din metru în metru, cu un interval de citire de 0,5 m, adică două citiri pe metru. Deplasarea s-a făcut pe direcţia de NNV. Interpretarea rezultatelor: pe suprafaţa prospectată, în partea de S apare o zonă cu o rezistenţă electrică ridicată, posibil o locuinţă. La jumătatea caroului, pe margini, apar de asemenea zone cu rezistenţă electrică ridicată, marcând aglomerări de materiale arheologice. Măsurătorile efectuate cu magnetometrul cu vapori de cesiu, magnetometrul fluxgate şi rezistivitatea electrică relevă în primul rând limitele aşezării de la Fulgeriş (suprafaţa aşezării fiind de aproximativ un hectar). Din analiza datelor arheogeomagnetice corelate cu fotografiile aeriene din zonă s-a constatat prezenţa unei limite de N reprezentată probabil de un şanţ. Anomaliile magnetice înregistrate indică clar prezenţa unor aglomerări de material arheologic care prezintă un caracter magnetic pronunţat. Sunt prezente şi alte anomalii, de dimensiuni mai mici, indicând probabil concentrări de materiale supuse arderii (posibil gropi) sau obiecte de metal.