Cea de-a şasea campanie arheologică din situl cucutenian de la Fulgeriş s-a desfăşurat în perioada 14.07-02.08.2008. Satul este amplasat în sud-estul judeţului Bacău, în stânga Siretului, în comuna Pânceşti. Finanţarea cercetărilor a fost asigurată de către Consiliul Judeţean Bacău. Forţa de muncă a fost asigurată cu săteni din satul Fulgeriş, angajaţi cu contract de prestări de servicii, precum şi cu o part...e din studenţii din anul I ai Universităţii din Bacău, Facultatea de Litere, Secţia de Istorie, care şi-au desfăşurat practica de specialitate în această perioadă a cercetărilor. Autorităţile locale din comuna Pânceşti ne-au ieşit şi în această campanie în întâmpinare, asigurându-ne găzduirea într-o şcoală din administraţia acesteia, şi anume şcoala din localitatea Chilia Benei, com. Pânceşti1. În cele şase campanii arheologice întreprinse în situl de la Fulgeriş (2003-2008) a fost cercetată o suprafaţă de 350 m2 din suprafaţa de cca. 1 ha pe care se întinde aşezarea cucuteniană. În perimetrul cercetat au fost surprinse un număr de cinci locuinţe cucuteniene şi 36 de gropi, majoritatea aparţinând culturii Cucuteni, dar şi din epoca geto-dacă. Astfel, obiectivele cercetării arheologice din acest sit sunt în continuare cercetarea integrală a aşezării cucuteniene, urmărindu-se salvarea şi studierea a ceea ce a mai rămas din acest sit în urma degradărilor antropice şi naturale survenite până în acest moment. Cercetările din această campanie, deşi limitate drastic financiar, au urmărit cercetarea în continuare a locuinţei cucuteniene L4, surprinsă prin secţiunea SVI din 2005, alături de care a fost amplasată o altă secţiune SVIII în 2007, în care a fost descoperită vatra unui cuptor, probabil de ars ceramică datorită abundenţei ceramicii descoperită în preajma acesteia, majoritatea fragmentelor prezentând ardere secundară. În această campanie a fost trasată o singură secţiune arheologică, fapt datorat fondurilor insuficiente, deşi speranţele noastre s-ar fi îndreptat spre deschiderea unei casete paralele cu secţiunea S IX cercetată în 2007, în care ar fi trebuit să urmărim cercetarea locuinţei L5, deosebită faţă de celelalte locuinţe cucuteniene surprinse până în prezent prin stratul abundent de ceramică spartă pe loc, numărul mare de artefacte (unelte din piatră, os, topor din aramă, statuete şi fragmente de statuete antropomorfe, între care două fragmente masculine etc.). Însă cercetarea acesteia ar fi presupus fonduri mai consistente, mai ales ca terenul este în proprietate privată, folosit în scopuri agricole, ceea ce impune obligatoriu existenţa unor fonduri pentru despăgubirea proprietarilor terenului cercetat. Astfel, a fost trasată SX (dimensiuni 10 x 2 m, orientată NE-SV), amplasată paralel cu SVIII din 2007, cu un martor de 50 cm, cu menţiunea că în această campanie a fost cercetat şi martorul dintre aceste secţiuni. SX este amplasată pe proprietatea soţilor Fodor V. Floarea şi Fodor D. Vasile, nr. titlu 187523/25.03.2003, tarla (solă) 94, parcelă 2051/18. Prin trasarea acestei secţiuni s-a urmărit continuarea cercetării locuinţei L4, resturile acesteia fiind surprinse între m. 3,80-10. Această locuinţă, ca de altfel şi celelalte descoperite în acest sit, este fără podea, delimitarea acestora făcându-se după resturile de la pereţii de lut descoperiţi în cursul cercetărilor. Între aceste resturi rămase de la pereţii de lut ars s-au descoperit numeroase fragmente ceramice, fragmente de la linguri şi polonice de lut, statuete şi fragmente de statuete antropomorfe, figurine zoomorfe, fragmente de topoare din piatră, neperforate, unelte şi aşchii din silex, resturi osteologice etc. În cadrul S X a fost descoperită groapa Gr. 36, surprinsă în C. 1a-b (de la 0 la 0,70 m profil sud-estic şi de la 0 la 1,80 m în profilul sud-vestic), care s-a adâncit până la -1,30 m. Pământul de umplutură al acestei gropi este afânat, de culoare negricioasă, cu cenuşă în compoziţie. Artefactele descoperite în umplutura gropii aparţin culturii Cucuteni, dar şi epocii geto-dace (fragment de la un kantharos, fragment de la o strachină lucrată la roată, greutate de lut etc.) ceea ce ne-a determinat să atribuim această groapă epocii geto-dace, atât după material, cât şi după formă. De asemenea, în umplutura gropii a fost descoperit şi un fragment de la o vatră, compact (0,21 x 0,17 m, h = 0,05 m), spărturile mozaicale nefiind desprinse, fragment care a fost surprins în umplutura gropii în poziţie oblică, parcă „aruncat” în timpul acoperirii gropii. Materialul arheologic descoperit în cadrul SX, locuinţa L4, precum şi în stratul arheologic, este în general caracteristic culturii Cucuteni şi se înscrie în cadrul descoperirilor din anii precedenţi: vase, fragmente ceramice, unelte şi arme din piatră şi silex, plastică antropomorfă, figurine zoomorfe, unelte din os etc. Menţionăm că materialul este în curs de prelucrare şi restaurare2 la CMIA Bacău, şi de aceea rezultatele sunt prezentate parţial în cadrul acestui raport. Între aceste descoperiri se remarcă o figurină zoomorfă, care este modelată din lut ars, pastă semifină, de culoare cărămiziu deschis, cu urme de culoare brună rezultate în urma unor arderi secundare, prezentând pe corp mai multe împunsături (H = 3,7 cm, L = 4,7 cm). În momentul descoperirii asocierea acestei piese ne-a trimis către piesa descoperită la Poduri-Dealul Ghindaru, jud. Bacău, ce a fost atribuită de către autorul cercetărilor, dr. D. Monah, ca fiind un cerb, împunsăturile de pe corp fiind considerate petele albe ale acestui animal, datată în Precucuteni III3. Ulterior, am constat că de fapt modelarea piesei nu prea este în concordanţă cu cea descoperită la Poduri şi ne-am gândit că nu este obligatoriu ca această figurină să reprezinte acelaşi animal şi în cazul descoperirii noastre. Astfel, consultând şi pe distinsul arheozoolog S. Haimovici4, acesta ne-a sugerat că ar fi vorba de un carnivor, şi anume un câine sau un lup, deoarece prezintă picioare relativ lungi şi capul mai lung, neexcluzând nici dumnealui că ar fi vorba de o reprezentare a unei ovicaprine. Putem considera că figurina zoomorfă descoperită în această campanie în situl de la Fulgeriş reprezintă o piesă de o importanţă deosebită, mai ales că piese de acest fel sunt rare, arta modelării cucutenienilor spunându-şi şi în acest caz cuvântul. Unele artefacte descoperite în situl cucutenian de la Fulgeriş-La 3 cireşi/Dealul Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău au făcut obiectul unor expoziţii temporare, cum ar fi: Cucuteni – un univers mereu inedit (Bacău, 2006), Situl cucutenian de la Fulgeriş „La 3 cireşi”/ Dealul Fulgeriş (campaniile 2003-2007) (Bacău, 2007); Cultura Cucuteni de la săpătură la expunere. Şantierul arheologic Fulgeriş (Tulcea, 2008); Steinzeitkunst. Frühe Kulturen aus Rumänien (Olten, Elveţia, 2008). Prin campaniile ce urmează să le întreprindem în următorii ani urmărim, în primul rând, cercetarea exhaustivă a sitului în cel mai scurt timp, fapt cerut de necesitatea recuperării rămăşiţelor rămase in situ ce mai pot fi salvate de la degradarea antropică şi naturală anuală ce survin asupra Dealului Fulgeriş.