În perioada 09.07-17.08.2007 s-a desfăşurat a cincea campanie arheologică în situl cucutenian situat în partea nordică a satului Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, punctul Dealul Fulgeriş/La 3 cireşi. Satul Fulgeriş este situat în partea sud-estică a judeţului Bacău, pe partea stângă a Siretului, şi se învecinează cu următoarele localităţi: la V se află satul Pânceşti, la N satele Moţoc şi Petreşti, com. Pânc...eşti, la E satul Pogleţ, com. Corbasca, iar la S satele Marvila şi Vâlcele, com. Corbasca. Forţa de muncă a fost asigurată de către studenţii care au efectuat practica de specialitate din anul I ai Facultăţii de Litere, Secţia Istorie, din cadul Univ. din Bacău şi un număr de studenţi din anii II-IV ai aceleiaşi facultăţi, care se specializează în domeniul arheologiei, în perioada 09-28.07.2007. În a doua parte a cercetărilor, 30.07-17.08.2007, forţa de muncă a fost asigurată cu săteni, care au fost angajaţi cu contract de prestări de servicii. Şi în acest an ne-am bucurat de sprijinul autorităţilor locale ale comunei Pânceşti, reprezentat prin domnul Primar Ioan Moţoc. În acest an am colaborat şi cu Primăria comunei Corbasca, reprezentată prin domnul primar Puşcaşu Iorgu şi domnul viceprimar Blănaru Mihai, care ne-au facilitat cazarea în clădirea şcolii din localitatea Pogleţ, com. Corbasca, sat vecin cu Fulgeriş. Obiectivele cercetării ştiinţifice în cadrul acestui sit rămân în continuare salvarea resturilor de locuire cucuteniană, din finalul fazei A3, de la degradarea anuală a terenului ce se manifestă prin eroziune, alunecări de teren şi arătură anuală. Menţionăm că pe toată suprafaţa cercetată în campaniile 2003-2007 (care este de 330 m2), nu a fost surprins un nivel de locuire anterior locuirii cucuteniene (cu toate că au fost descoperite artefacte), referindu-ne aici la locuirile din perioada epocii bronzului şi din epoca geto-dacă, sec. I a.Chr.-I p.Chr., menţionate în rapoartele anterioare. Se urmăreşte de asemenea stabilirea stratigrafiei sitului, precum şi stabilirea, printr-o cercetare exhaustivă a botului de deal, a numărului locuinţelor din cuprinsul aşezării cucuteniene, tipul şi mărimea acestora, instalaţiile de foc, tipul anexelor, numărul şi forma complexelor închise (gen gropi) etc., în vederea creionării tipului de aşezare cucuteniană ce a vieţuit pe Dealul Fulgeriş. Cercetările din acest an au fost întreprinse pe următoarele proprietăţi: Iftimie Gheorghe, Tarla (solă) 96, care are întocmirea actelor de proprietate în curs de desfăşurare, fiind moştenitor de soţie; a doua proprietate este a soţilor Fodor V. Floarea şi Fodor D. Vasile, nr. titlu 187523/25.03.2003, tarla (solă) 94, parcelă 2051/18. În această campanie s-au cercetat două secţiuni numerotate în continuarea celor din 2003-2006: prima secţiune SVIII (de dimensiuni 10 x 2 m, orientată NE-SV), amplasată pe proprietatea soţilor Fodor; a doua secţiune SXI (de dimensiuni 20 x 2 m, orientată NV-SE), amplasată pe proprietatea Iftimie Gheorghe; această secţiune a fost orientată perpendicular pe celelalte anterioare, deoarece prin trasarea secţiunilor SI-VIII a fost surprinsă întinderea aşezării pe direcţia NE-SV, prin aceasta începându-se cercetarea întinderii pe direcţia NV-SE. Menţionăm că trasarea secţiunilor de mici dimensiuni pentru controlul aşezării este determinată de suma finanţării anuale alocate pentru cercetare. Trasarea secţiunilor din campania 2007 s-a realizat, în continuare, cu ajutorul măsurătorilor topografice realizate de către firma S.C. GEOCADEX S.R.L. Astfel, s-a trasat SVIII, amplasată la S de SVI, cu un martor de 0,50 m; s-a trasat SIX, amplasată oarecum central în zona de interes a sitului arheologic, imposibilitatea amplasării centrale fiind determinată de faptul că nu am primit acceptul proprietarului (a se vedea planul topografic anexat). În cercetarea sitului arheologic de pe Dealul Fulgeriş s-a aplicat şi în această campanie metoda clasică a investigării prin trasarea de secţiuni realizate manual, forţa de muncă fiind asigurată în prima parte a cercetării de studenţii menţionaţi mai sus, iar în a doua parte de săteni. În campania arheologică din 2007, prin trasarea SVIII, amplasată paralel cu SVI, aşa cum am mai menţionat, s-a urmărit clarificarea resturilor arheologice provenite de la un cuptor (numit C2), care au fost descoperite încă din anul 2005. Până la această campanie au fost descoperite resturile de la pereţii cuptorului, cu urme păstrate din boltă, iar în această campanie a fost descoperită vatra acestui cuptor, amplasată în c.4-5, surprinzându-se pe alocuri resturi de la pereţi păstraţi în elevaţie, în partea dinspre NE şi pe latura lungă dinspre S. Vatra era de formă aproximativ dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite, cu următoarele dimensiuni: L=1,25 m, l ~ 0,90 m, h = 0,12 m (acestea fiind dimensiunile vetrei la bază, fără dimensiunile pereţilor în elevaţie); orientarea vetrei cuptorului pe lungimea acesteia este VSV-ENE. În ceea ce priveşte construcţia vetrei cuptorului, aceasta a fost amenajată direct pe sol, construită din lut, amestecat cu nisip fin, bătut bine, peste care a urmat făţuirea cu un strat din lut care se desprinde ca o crustă, în plăci mici de dimensiuni cuprinse între 2,5-3 cm. După desenarea şi fotografierea acestei vetre s-a încercat prelevarea in situ în vederea expunerii acesteia în cadrul expoziţiei permanente a CMIA Bacău. În cursul demontării vatra nu a rezistat la partea inferioară, care era depusă direct pe solul galben, acest lucru şi datorită faptului că structura vetrei nu prezenta o ardere de prea lungă durată, dar şi pentru că vatra a fost surprinsă la o adâncime mică (-0,35-0,40 m) şi a suferit deteriorări din această cauză. S-a prelevat totuşi crusta superioară, care este în curs de restaurare. În jurul vetrei au ieşit în continuare la iveală numeroase fragmente de lutuieli de la pereţii cuptorului, între care au ieşit fragmente ceramice, unele vase fiind în curs de restaurare. După demontarea vetrei cuptorului, s-a procedat la o răzuire, în urma căreia s-a constatat existenţa sub această structură a unei gropi (Gr.36) de mici dimensiuni (0,50 x 0,36 m), care s-a adâncit până la -0,90 m de la nivelul actual de călcare; aceasta avea ca umplutură un pământ de culoare galben închis, în care s-au descoperit fragmente de lipituri de lut ars, specifice resturilor de la pereţi (de dimensiuni variabile, cuprinse aproximativ între 8 x 17 cm în diametru) şi resturi de oase mărunte puternic calcinate. În cadrul SVIII au fost în continuare cercetare resturile L4, locuinţă de suprafaţă fără platformă, descoperindu-se resturi de lutuieli arse provenite de la pereţi, fragmente ceramice, statuete antropomorfe fragmentare, unelte şi arme din piatră şi material osos. Menţionăm faptul că, în stadiul actual al cercetării, se pare că amplasarea cuptorului C2 nu este în interiorul locuinţei L4, existând posibilitatea amplasării cuptorului în afara locuinţei, într-o anexă. Această situaţie ar putea fi clarificată prin cercetarea exhaustivă a suprafeţei locuinţei, fapt îngreunat însă pe de o parte de fondurile limitate, iar pe de altă parte de lipsa de cooperare a proprietarului alăturat acestei zone; parcelarea Dealului Fulgeriş este cu proprietăţi înguste şi lungi, ceea ce ar însemna o colaborare cu mai mulţi proprietari pentru cercetarea în suprafaţă. În cuprinsul SVIII au fost descoperite şi 4 gropi, numerotate Gr.30, 31, 32 şi 36, primele două aparţinând, după materialul descoperit perioadei geto-dace, sec. I a.Chr.-I p.Chr., celelalte două aparţinând culturii Cucuteni. În ceea ce priveşte descoperirile din SIX, situaţia arheologică a stat oarecum diferit faţă de zonele cercetate până în acest moment. Diferenţa este dată în primul rând de amplasarea acestei secţiuni într-o zonă mai înaltă a dealului şi oarecum mai centrală, în raport cu centrul aşezării cucuteniene, ceea ce a determinat şi descoperirea stratului cucutenian la o adâncime mai mare şi o conservare mai bună. Astfel, în cadrul acestei secţiuni s-au descoperit urmele unei locuinţe cucuteniene (L5) de suprafaţă, fără podea, materializată printr-o depunere substanţială de ceramică spartă in situ amplasată între adâncimile cuprinse între -0,30 -0,45 m, concetrată mai ales în zona c.1-6 (de remarcat predominanţa ceramicii nedecorate). Printre numeroasele fragmente ceramice au mai fost descoperite fragmente de lutuieli arse provenite de la pereţi, o placă de lut cu colţurile rotunjite care poate proveni de la o vatră mobilă, câteva fragmente mozaicale provenite de la vatră răspândite pe mai multe carouri, unelte şi arme din silex, piatră (remarcându-se patru fragmente de râşniţă şi două percutoare amplasate pe suprafaţa secţiunii), precum şi un impresionant număr de fragmente de statuete antropomorfe, majoritatea feminine, două fiind masculine, şi nu în ultimul rând plastică antropomorfă. Tot în această locuinţă a fost descoperit un topor de aramă cu braţele în cruce (dimensiuni: L = 20 cm, ltăiş = 4,1 cm, lmuchie = 3,9 cm, d. perforaţiei ovale = 3,5 x 2,8 cm, G = 834 g) descoperit în SIX, c.4b, -0,42 m. Această piesă a fost încadrată în grupa morfo-tehnică a topoarelor de formă mixtă, grupă intermediară între topoarele-ciocan de tip Vidra şi cele cu două tăişuri dispuse în cruce de tip Ariuşd, având analogii cu descoperirile de la Bereşti, jud. Galaţi, Drăguşeni, jud. Botoşani, Mugeni, jud. Harghita şi Ormeniş, jud. Alba1. În cuprinsul SIX au fost descoperite trei gropi, de această dată toate fiind cucuteniene, numerotate Gr.33, 34 şi 35. Groapa Gr.33 a fost surprinsă în c.18-20, la o ad. de -0,55 m, cu o deschidere la gură de 1,70 m, adâncindu-se până la -1,80 m de la nivelul actual de călcare, aceasta retrăgându-se treptat odată cu adâncirea, fiind săpată oarecum în trepte. Menţionăm că este o groapă de foarte mari dimensiuni, fiind surprinsă în cadrul secţiunii cca. o jumătate din aceasta. Pământul de umplutură al acestei gropi este de culoare brun închis, afânat, amestecat cu cenuşă, rezultând de asemenea un bogat material arheologic (constând din numeroase fragmente ceramice, fragmente osoase etc.). În ceea ce priveşte Gr.35, amplasată în c.2-3, surprinderea acesteia a fost posibilă doar la nivelul pământului galben, deoarece pe de o parte s-a constatat faptul că era sub nivelul stratului de ceramică, iar pe de altă parte datorită condiţiilor meteo: temperaturi ridicate în prima parte a perioadei de cercetare, iar apoi a ploilor abundente, care au făcut imposibilă operaţiunea de răzuire a secţiunii. În perimetrul gropii, înainte de surprinderea acesteia, la demontare, au fost descoperite, pe lângă fragmente ceramice (cu menţiunea unor vase sparte in situ), un fragment de la o statuetă masculină (SIX, c.2a, -0,50 m) din care se păstrează partea de la bust; deasupra sexului prezintă un brâu, decorat cu incizii verticale. După conturarea acestei gropi s-a trecut la cercetarea acesteia, constatându-se la ad. de -1,20 m descoperirea unui vas, din pastă grosieră, din care se păstrează partea de la bază, fiind depus cu baza în sus, în interiorul căruia au fost descoperite resturi de oase calcinate şi fragmente ceramice (pictate tricrom), precum şi cenuşă. Această groapă (Gr.35) ar putea fi interpretată ca o groapă de fundare a locuinţei L5. Pământul de umplutură al gropii este format mai ales din cenuşă, observându-se pe alocuri lentile de cenuşă albicioasă, compactă, acest fapt indicându-ne faptul că aici a avut loc o ardere intensă, mai ales că şi pe fragmentele ceramice apar arderi secundare puternice. Cercetarea SIX ne determină să considerăm că prin trasarea acesteia, am surprins o locuinţă de o importanţă deosebită faţă de cele descoperite până acum, amplasată central în cadrul aşezării cucuteniene de pe Dealul Fulgeriş (susţinem acest lucru mai ales după situaţia arheologică total diferită faţă de cercetările de până acum, dar şi după bogăţia artefactelor descoperite). Ne propunem în campania viitoare deschiderea unor casete de mari dimensiuni, prin care urmărim cercetarea integrală a acestei locuinţe, pentru a putea fi realizată interpretarea funcţionalităţii ei. Datorită descoperirilor importante în cele cinci campanii arheologice (2003-2007), considerăm că pentru a se reuşi cercetarea integrală a aşezării de la Fulgeriş-Dealul Fulgeriş/La 3 cireşi, com. Pânceşti, jud. Bacău într-un timp util, pentru a se evita degradarea totală a acestui sit, ar fi nevoie de o suplimentare a fondurilor, şi implicit de campanii de cercetare cu o durată mai mare (3-4 luni anual).