Situl arheologic în care s-au desfăşurat cercetări arheologice în campania din anul 2005, în perioada 27 iunie–30 iulie, se află situat în satul Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, pe Dealul Fulgeriş, punct denumit de localnici La 3 cireşi. Cercetările din această campanie au fost efectuate cu finanţare de la Consiliul Judeţean Bacău, beneficiind şi de sprijinul autorităţilor locale oferite de Primăria comunei... Pânceşti şi a şcolii generale din satul Fulgeriş. Situl arheologic de la Fulgeriş a fost cercetat în mod perieghetic de către V. Căpitanu în anii ’801, care a întreprins între anii 1987-1988 un sondaj în acest sit. În anul 2000 ne-a încredinţat nouă continuarea cercetării aşezării eneolitice din acest punct. Prin sondajul efectuat de către V. Căpitanu acesta a ajuns la concluzia că în acest punct preponderentă este aşezarea cucuteniană, dar s-au descoperit şi vestigii arheologice din epoca bronzului şi epoca Latène. Un motiv pentru care încercăm să grăbim cercetarea acestui sit (fapt îngreunat de lipsa de fonduri pentru cercetarea arheologică) este degradarea terenului din două motive serioase: pe de o parte acţiunea factorilor naturali, dar şi a celor antropici. Între factorii naturali se numără apropierea botului de deal pe care este amplasat situl arheologic de o râpă, care macină înspre partea de NE, producând diverse alunecări de teren. Factorul antropic acţionează prin arături agricole anuale care afectează situl aflat la adâncime mică (aici sunt terenuri în proprietate particulară). Din cauza acţionării celor două tipuri de factori degradanţi s-a constatat, prin reluarea cercetărilor în 2003-2005, că stratigrafia se prezintă altfel faţă de anii ’80, dispărând cu totul urme ale straturilor ce erau deasupra culturii Cucuteni, chiar în acest moment arătura pătrunde în stratul arheologic ce aparţine acestei culturi eneolitice. Urme arheologice care au aparţinut epocii bronzului – cultura Costişa şi epoca geto-dacă – faza „clasică” a sec. I a.Chr - I p.Chr.2 sunt descoperite în stratul arheologic de epocă eneolitică, materializându-se prin fragmente ceramice aparţinând epocilor amintite şi o lamă de fier de epocă geto-dacă. De asemenea din epoca geto-dacă au mai fost descoperite şi un număr de gropi (ce vor fi descrise în cuprinsul raportului) care au perforat stratul arheologic cucutenian. Astfel, raportul prezintă rezultatele cercetărilor arheologice din cele trei secţiuni (SVI, SV şi SVI) deschise în anul 2005, care cuprind descrierea locuinţelor surprinse în această campanie (L3 şi L4) şi a celor zece gropi, stratigrafia secţiunilor, principalele descoperiri, ilustraţia acestora şi ridicarea topografică a sitului. Situl arheologic este situat în SE judeţului Bacău în dreapta ţinuturilor deluroasa ale acestuia, pe Dealul Fulgeriş, care ocupă partea de V a Colinelor Tutovei, ca subunitate a Podişului Bârladului. Limitele care evidenţiază cel mai bine contactul unor domenii cu trăsături distincte ale mediului natural sunt, mai ales, cele sudice – pârâul Fulgeriş, de unde şi denumirea localităţii, şi la NV pârâul Soci; deci ocupă o zonă de interfluviu. Limita de E este dată de un mic afluent al pârâului Fulgeriş, iar la V Dealul Cristea aflat în prelungirea Dealului Fulgeriş, ce reprezintă limita de V a Podişului Bârladului spre Siret. Din punct de vedere morfostructural, Dealul Fulgeriş, ca subunitate a Colinelor Tutovei, este amplasat pe un fragment eterogen care aparţine flancului sudic al Platformei Moldoveneşti. Din punct de vedere litologic această subunitate dispune de o cuvertură sedimentară groasă. Formaţiunile de suprafaţă aparţin pliocenului şi au o structură monoclinală (NV-SE) şi sunt formate în general dintr-un complex de argile şi marne cu alternanţe de nisipuri la care se adaugă unele orizonturi subţiri de gresii. La partea superioară a acestora se întâlnesc luturi loessoide subţiri. Depozitele fluviatile luto-nisipo-argiloase pot fi observate în lungul văii pârâului Fulgeriş de vârstă cuaternară. Interfluviul colinar (Dealul Fulgeriş) sub formă de platou are altitudini cuprinse între 200 m la S spre pârâul Fulgeriş şi 300 m în zona superioară spre N. Scăderea în altitudine de la N spre S fiind caracteristică în general Podişului Bârladului. Tipic pentru morfologia acestei regiuni este relieful condiţionat de structura monoclinală: interfluviu asimetric tip cuestă. Dealul Fulgeriş se înscrie în aliniamentul de cuestă specific Colinelor Tutovei. Pârâul Fulgeriş prezintă un curs cu o orientare E-V; terasele sunt dispuse asimetric fiind distruse în general de procesele de versant (eroziunea torenţială, alunecările de teren). În această zonă au fost identificate un număr de patru terase, punctul arheologic fiind plasat pe terasa de 50-55 m a pârâului Fulgeriş pe versantul drept. Versantul sudic al Dealului Fulgeriş (unde este amplasat punctul arheologic) prezintă o frecvenţă mare a proceselor de versant, considerată o zonă cu teren degradat, drept urmare acesta fiind un motiv important în salvarea prin cercetări arheologice sistematice a sitului depistat pe Dealul Fulgeriş. Staţiunea este menţionată prima dată într-un articol apărut în 19823, semnat de către V. Căpitanu în care sunt prezentate o serie de descoperiri cercetate de acesta în mod perieghetic4. Ulterior, între 1987-1988 acesta efectuează câteva sondaje în acest sit, însă rezultatele cercetărilor întreprinse sunt sumar prezentate în raport5, nefiind publicate planuri de săpătură sau un alt tip de ilustraţie privitoare la sondaj. Cercetările arheologice în situl de la Fulgeriş au fost reluate în anul 20036 colectivul a avut următoarea componenţă: Al. Artimon – responsabil ştiinţific, Lăcrămioara Elena Istina – arheolog, M.A. Istina – muzeograf, Irina David – conservator. În cadrul acestei campanii una din principalele constatări este aceea că într-adevăr procesele de eroziune în zonă sunt extrem de grave pentru situl arheologic. Astfel, faţă de anii ’80 când au fost întreprinse primele sondaje şi când au fost surprinse în strat arheologic un nivel subţire de locuire geto-dacic şi unul din epoca bronzului, sub care era cel eneolitic, mai substanţial, din perioada culturii Cucuteni, în anul 2003 am descoperit imediat sub stratul arabil stratul arheologic aparţinând culturii Cucuteni. Mărturiile arheologice de dinaintea stratului eneolitic constând doar din câteva urme materiale pătrunse în stratul arheologic cucutenian şi câteva gropi ce-au perforat acest strat arheologic. În campania din anul 20047 s-au continuat cercetările, colectivul fiind format din: Lăcrămioara Elena Istina – responsabil ştiinţific şi Felix Adrian Tencariu – arheolog. Cercetările au fost finanţate de către Consiliul Judeţean Bacău, forţa de muncă fiind asigurată de muncitori angajaţi cu contract de prestări de servicii. De asemenea, în această campanie au participat la cercetările de la Fulgeriş şi următorii studenţi de la Univ. Bacău, Facultatea de Litere, Secţia Istorie-Limbă Străină: Munteanu Carmen-Silvia, Ghiur Marius-Ovidiu, Panaite Ciprian, Petrea Eduard, Munteanu Oana-Iulia. În această campanie au fost urmărite în continuare obiectivele principale: stabilirea stratigrafiei sitului şi întinderea aşezării. În ceea ce priveşte extinderea aşezării din perioada culturii Cucuteni în campania din anul 2005 am reuşit să observă în extremitatea de NE a secţiunii SIV limita aşezării în această parte a sitului. Tot în această campanie au mai fost trasate secţiunile SV şi SVI, din care s-a recuperat un valoros material din perioada culturii Cucuteni. Situl arheologic de la Fulgeriş a beneficiat în anul 2005 de studierea materialului osteologic provenit din campaniile 2003-2005, studiu realizat prin amabilitatea prof. univ. dr. Sergiu Haimovici8. Obiectivele cercetării ştiinţifice constau în primul rând în salvarea sitului arheologic de la degradarea anuală, degradare ce se manifestă atât prin factorul natural: eroziuni, alunecări de teren, dar şi prin intervenţia factorului antropic: intervenţia asupra sitului prin lucrările agricole anuale. De asemenea, se urmăreşte stabilirea stratigrafiei aşezării cucuteniene, cât şi întinderea acesteia pe Dealul Fulgeriş, urmărind astfel să stabilim numărul locuinţelor din cuprinsul aşezării, tipul şi mărimea acestora, instalaţiile de foc, tipul anexelor etc. în vederea creionării tipului de aşezare cucuteniană ce a vieţuit pe Dealul Fulgeriş. În cercetarea sitului arheologic de pe Dealul Fulgeriş s-a aplicat metoda clasică a investigării prin trasarea de secţiuni realizate manual, forţa de muncă folosită fiind (în prima parte a cercetărilor) asigurată de către studenţii din anul I ai Facultăţii de Litere, Secţia Istorie-Limbi Străine din cadrul Universităţii din Bacău, care şi-au desfăşurat în această perioadă practica de specialitate, iar în a doua parte de către muncitori angajaţi cu contract de prestări de servicii din sat. Aceste secţiuni, în anii 2003-2005 au fost amplasate pe direcţia NE-SV, cu deviaţie de 100 şi au fost numerotate cu cifre latine. Secţiunile au fost ulterior împărţite în carouri, numerotate cu cifre arabe, care au fost împărţite la rândul lor în două (exemplu: c. 1 conţine c. 1a şi c. 1b). Secţiunile din campania 2005 au avut o lungime de: SIV 25 x 2 m, SV 20 x 2 m şi SVI 10 x 2 m şi au fost trasate perpendicular pe panta terenului. Numerotarea metrilor s-a făcut de la SE la NV. Între cele două secţiuni (SIV şi SV, care sunt paralele) s-a lăsat un martor de 0,50 m. În această campanie situaţia stratigrafică este diferită de cea din campaniile anterioare, deoarece în acest an cercetările s-au efectuat pe marginile botului de deal şi s-a constatat dispariţia unui strat de pământ şi anume a celui dintre pământul vegetal şi cel galben închis, acest lucru datorat alunecărilor de teren şi eroziunilor mai puternice pe marginile dealului, decât pe platoul acestuia, unde au fost amplasate secţiunile din campaniile 2003-2004. Astfel, stratigrafia din aceste campanii se prezintă astfel: la suprafaţă se află stratul vegetal (care este de o grosime cuprinsă între 0,13-0,33 m, în funcţie de panta terenului), urmat apoi de un strat de pământ de culoare galben închis, strat în care se află materialul arheologic cucutenian (dar în care au pătruns şi materiale arheologice aparţinând altor epoci, cum ar fi din epoca bronzului şi epoca geto-dacă „clasică”); acest strat are o grosime cuprinsă între 0,50-0,62 m. Urmează apoi stratul de pământ de culoare galbenă, steril din punct de vedere arheologic. Cercetările arheologice au fost întreprinse în perioada 27.06.2005-30.07.2005 în partea nordică a satului Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, punctul Dealul Fulgeriş/La 3 cireşi, cu finanţare de la Consiliul Judeţean Bacău. În acest an ne-am bucurat şi de sprijinul autorităţilor locale ale comunei Pânceşti, reprezentate prin domnul primar Ioan Moţoc şi prin domnişoara director a şcolii din localitate prof. Marinica Trif, care ne-au facilitat cazarea în clădirea şcolii din Fulgeriş. Menţionăm, de asemenea, că la prelucrarea materialului am fost ajutaţi de către restauratorii instituţiei Iulia Voinescu şi Petru Voinescu, iar în ceea ce priveşte desenarea unor planuri şi a unor artefacte am beneficiat de ajutorul necondiţionat al domnişoarei Panican Cristina-Maria, studentă în anul II a Facultăţii de Litere, Secţia Istorie-Engleză, Univ. Bacău. Cercetările din acest an au fost întreprinse pe următoarele proprietăţi: Iftimie Gheorghe, Tarla (solă) 96, care are întocmirea actelor de proprietate în curs de desfăşurare, fiind moştenitor de soţie; a doua proprietate este a soţilor Fodor V. Floarea şi Fodor D. Vasile, nr. titlu 187523/25.03.2003, tarla (solă) 94, parcelă 2051/18. În această campanie s-au cercetat trei secţiuni numerotate în continuarea celor din 2003-2004: SIV (de dimensiuni 25 x 2 m), SV (de dimensiuni 20 x 2 m) şi SVI (de dimensiuni 10 x 2 m). Trasarea secţiunilor din campania 2005 s-a realizat cu ajutorul măsurătorilor topografice realizate de către firma SC GEOCADEX SRL, reprezentată prin domnul topograf Stan Mihai. Astfel, s-au delimitat limitele secţiunilor SI/2003 şi SIII/2004 în vederea stabilirii amplasamentului acestora în teren, având în vedere că vizam cercetarea locuinţei L1 descoperite în secţiunea SI şi de asemenea urmăream cercetarea integrală a secţiunii SIII, începute în 2004. În cercetarea sitului arheologic de pe Dealul Fulgeriş s-a aplicat şi în această campanie metoda clasică a investigării prin trasarea de secţiuni realizate manual, forţa de muncă fiind asigurată în prima parte a cercetării de studenţi şi câţiva săteni, angajaţi cu contract de prestări de servicii, iar în a doua parte de muncitori din sat şi studenţi, angajaţi de asemenea cu contract de prestări de servicii. Secţiunile au fost în continuare amplasate în paralel faţă de cele din campaniile din anii 2003-2004, adică pe direcţia NE-SV, cu deviaţie de 100, spre E. Iniţial în campania din 2005 s-a dorit continuarea cercetării locuinţei L1, descoperită în campania din 2003, în secţiunea SI, însă din nefericire proprietarul terenului, Drăghici Costică, nu ne-a facilitat cercetarea arheologică pe proprietatea sa. Un alt obiectiv urmărit în acest an era acela de a finaliza cercetarea arheologică a secţiunii SIII, care a fost începută în anul 2004. Însă nici în acest caz nu s-a putut realiza obiectivul propus, deoarece nici pe această proprietate nu ne-am înţeles cu proprietarul Ţârlea Constantin (moştenitor al d-nei Ţârlea Maria, cu acte depuse la primărie pentru emitere de titlu de proprietate pe numele său). Pe această proprietate am sperat că vom reuşi totuşi să întreprindem investigaţii arheologice, având în vedere faptul că terenul era cultivat cu grâu şi că nu mai dura mult până la recoltarea acestuia. Până la recoltarea grâului am hotărât trasarea secţiunii SIV, amplasată pe proprietatea pe care ni s-a permis cercetarea, şi anume pe aceea a lui Iftimie Gheorghe, proprietate situată în partea estică faţă de proprietatea pe care s-a trasat SI/2003. Urmând ca cercetarea secţiunii SIII să fie făcută după recoltarea grâului de pe proprietatea Ţârlea Constantin. Acest lucru a fost însă imposibil de realizat, deoarece ploile abundente din această vară au întârziat mult timp recoltarea grâului, astfel încât am fost nevoiţi să schimbăm total obiectivele cercetării din campania 2005. Astfel, trasarea secţiunii SIV a fost realizată pe proprietatea Iftimie Gheorghe, care se află în partea estică a proprietăţii Drăghici Costică, unde a fost amplasată secţiunea SI/2003. Această secţiune a urmărit în primul rând continuarea delimitării aşezării cucuteniene de la Fulgeriş, dar şi urmărirea stratigrafiei aşezării. Dimensiunile iniţiale ale secţiunii SIV au fost de 20 x 2 m, însă datorită descoperirii înspre marginea de NE a secţiunii a unei gropi de mari dimensiuni (Gr. 14), s-a hotărât prelungirea acestei secţiuni cu încă 5 m pentru a delimita acest complex. Astfel, dimensiunile finale ale secţiunii SIV au fost de 25 x 2 m, cu orientare NE-SV, cu o deviaţie de 100 spre E. Cercetarea secţiunii SIV între m. 20-25 poate duce la concluzia că am surprins una dintre marginile aşezării cucuteniene, latura estică, deoarece între aceşti metri materialul arheologic a fost aproape inexistent mai ales între m. 23-25. Având în vedere că forţa de muncă era destul de numeroasă, dar şi a faptului că au apărut în SIV diverse complexe care aveau continuare înspre S, s-a decis trasarea secţiunii SV, amplasată paralel cu secţiunea SIV, la SV acesteia, cu un martor de 0,50 m între acestea. Această nouă secţiune a avut dimensiunile de 20 x 2 m. În cadrul secţiunii SV au fost surprinse resturile locuinţei L3 (în prelungirea celor din secţiunea SIV), sistemul de foc al acestei locuinţe (o vatră), câteva gropi; de asemenea, după cum se poate vedea şi în ilustraţie, au fost surprinse diverse urme, de o formă neregulată, care aveau în umplutură un pământ mai cenuşos, cu urme de cărbune, resturi materiale foarte mărunţite. Aceste resturi pot fi interpretate ca provenind de la o nivelare a terenului înainte de construirea locuinţei L3, urme lăsate mai ales datorită faptului că locuinţa era de suprafaţă, însă fără podea. În a doua parte a cercetărilor, având în vedere că cercetarea uneia dintre secţiunile deschise (SIV) era spre finalizare, s-a considerat necesară deschiderea altei secţiuni, care a urmărit cercetarea singurei proprietăţi cu resturi arheologice la suprafaţă rămase necercetate până acum din acest sit arheologic. Această proprietate aparţine lui Fodor V., Floarea şi Fodor D. Vasile şi este situată la V de proprietatea Ţârlea Constantin (a se vedea planul topografic). S-a considerat necesară amplasarea secţiunii SVI pe această proprietate deoarece e situată în marginea dinspre V a Dealului Fulgeriş, urmărind astfel surprinderea marginii vestice a aşezării cucuteniene. Din cauza faptului că proprietatea se află actualmente într-o pantă apreciabilă (diferenţa de altitudine pe o distanţă de 10 m este de aprox. de 2 m), s-a trasat aici o secţiune de dimensiuni mai mici de 10 x 2 m, considerând iniţial că aici existenţa materialului arheologic e datorată prăbuşirii acestuia din cadrul sitului de pe platforma dreaptă a dealului. Însă cercetarea secţiunii SVI a arătat faptul că aşezarea în partea de SV se întindea mai mult decât e platforma actuală a Dealului Fulgeriş. Menţionăm că înspre această latură a dealului se află râpa care macină dealul de la bază, provocând dese alunecări de teren. În acest stadiu al cercetărilor putem considera faptul că platoul pe care a fost amplasată aşezarea cucuteniană era mult mai mare şi că el a fost micşorat cu timpul de alunecările de teren provocate pe latura vestică a dealului, astfel încât se pare că nu putem delimita latura vestică a aşezării. Amplasarea secţiunii SVI s-a realizat în continuarea secţiunii SIII/2004, cu un martor de 0,50 m, cu orientare NE-SV, cu deviaţie 100 spre E. În această campanie a mai fost descoperită o locuinţă cucuteniană, numerotată L3, amplasată în partea vestică a secţiunilor SIV şi SV, din nefericire neefectuându-se trasarea unei casete pentru a delimita locuinţa în întregime din lipsă de timp. În cadrul acestei locuinţe a fost descoperită o vatră, care a fost secţionată cu un martor aplicat în zona sa centrală. Inventarul descoperit în cadrul locuinţei constă într-un bogat material ceramic, câteva unelte şi statuete feminine fragmentare, precum şi resturile de lutuieli arse care provin de la pereţii locuinţei, aceste lutuieli având diverse dimensiuni, unele fragmente atingând lungimi de 0,25 m. Locuinţa L3 este o locuinţă de suprafaţă fără platformă. În secţiunea SVI a fost surprinsă o altă locuinţă cucuteniană, numerotată L4, în interiorul căreia a fost descoperit un cuptor de ars ceramică (C2), care se pare că în momentul distrugerii sale era plin cu vase, acestea fiind recuperate în număr destul de mare, unele dintre acestea fiind descoperite întregi. În cadrul acestei locuinţe s-a descoperit, în afara perimetrului cuptorului, un bogat material ceramic, precum şi statuete antropomorfe (în special feminine), oase, unelte etc. Prin cercetarea celor trei secţiuni trasate în campania din 2005 au fost surprinse şi un număr de zece gropi, numerotate în continuarea celor descoperite în 2004, şi anume de la Gr. 11 la Gr. 20, gropi care aparţin o parte culturii Cucuteni, iar o parte sunt săpate de locuitorii geto-daci, din perioada sec. I a.Chr - I p.Chr, după inventarul descoperit în cadrul acestora. Mărturiile care aparţin epocii bronzului în această campanie au fost mai rare faţă de campaniile trecute, fapt ce poate fi explicat prin aceea că locuirea din perioada epocii bronzului nu a coincis ca spaţiu cu locuirea eneolitică, pe de o parte, iar pe de altă parte confirmă în continuare faptul că această aşezare a fost de scurtă durată. De asemeni, şi mărturiile care aparţin epocii geto-dace sunt destul de rare în această campanie, materializându-se în câteva gropi menajere, specifice aşezărilor, de mici dimensiuni din care a rezultat un material sărăcăcios. Oricum, aşa cum a rezultat şi din campaniile precedente, nici această locuire nu a fost de lungă durată, aşezarea dacică de la Fulgeriş, înscriindu-se în aşezările cu statut de satelit de tip „rural”. Însă, nesurprinderea straturilor din perioada epocii bronzului şi a epocii geto-dace se poate datora şi deranjamentelor moderne, şi anume a utilizării terenului în scopuri agricole, din cauza alunecărilor de teren etc. Trebuie să mai menţionăm că în partea vestică a secţiunii SIV s-a surprins în această campanie o groapă contemporană (determinată pe de o parte de lipsa materialului arheologic, iar pe de o parte de unele resturi descoperite în cadrul acesteia), groapă ce încă nu ştim de cine şi în ce scop a fost săpată, dar care se poate pune pe seama unui braconaj în situl arheologic. Rezultatele cercetărilor din această campanie sunt doar parţiale, impunându-se ca în anul ce urmează să se continue cercetările pentru a surprinde integral locuinţele L3 şi L4, precum şi gropile care sunt surprinse parţial în S IV, S V şi S VI, în vederea recuperării restului de inventar ce există în aceste complexe pentru a putea fi restaurat. Situl arheologic de la Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău prezintă o importanţă deosebită în primul rând în ceea ce priveşte aşezarea cucuteniană, acest lucru fiind determinat de următorii factori: pe de o parte datorită faptului că această aşezare este cel mai puţin afectată de factorii naturali şi antropici menţionaţi mai sus, iar pe de altă parte datorită faptului că, în urma cercetărilor efectuate până acum în acest sit, s-a constatat că aşezarea aparţinând culturii Cucuteni este mai de durată decât cele din epoca bronzului sau din epoca geto-dacă. Astfel încât aşezarea cucuteniană de la Fulgeriş, situată în stânga Siretului şi în partea sud-estică a judeţului Bacău, prin cercetarea integrală, poate veni cu noi elemente în ceea ce priveşte aspectul culturii Cucuteni în zona deluroasă a judeţului Bacău, zona mai puţin cercetată pentru această perioadă.