Total finanţare: 10.500 lei În perioada 16 iulie – 10 august 2013 s-au desfăşurat lucrările celei de-a zecea campanii arheologice preventive în situl cucutenian de la Fulgeriş. Secţiunea S XIV a fost trasată în paralel, spre nord, cu secţiunea S XIII/ 2012, cu un martor de 0,50 m, după coordonatele vechii secţiuni şi amplasată în planul topografic de specialistul Andrei Asăndulesei1, de la Platforma ARHEOINV...EST de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi. Secţiunea S XIV, cu dimensiunile de 10 x 6 m, orientată NE-SV a fost amplasată pe proprietatea Fodor V. Floarea şi Fodor D. Vasile. Finanţarea cercetărilor a fost asigurată de Consiliul Judeţean Bacău. Forţa de muncă a fost asigurată cu săteni din satul Fulgeriş, angajaţi în baza Registrului de zilieri conform Legii nr. 52/ 2011. În cele zece campanii de cercetări arheologice în acest sit, întreprinse în perioada anilor 2003-2013, a fost cercetată o suprafaţă de 573,5 mp din suprafaţa de circa 1 ha pe care se întinde aşezarea cucuteniană. Cercetările arheologice realizate până în prezent au surprins un număr de opt locuinţe cucuteniene, faza Cucuteni A , şi un număr de 50 de complexe închise (gropi menajere sau de cult, datate din perioadele: eneolitic, începutul epocii bronzului, epoca geto-dacă – sec. I î.Hr.-I d.Hr.). Astfel, obiectivele cercetării arheologice în acest sit rămân în continuare salvarea resturilor de locuire cucuteniene de la degradarea anuală a terenului ce se manifestă prin eroziune, alunecări de teren, precum şi arătura anuală care afectează grav stratul arheologic. Pe toată suprafaţa cercetată până în prezent nu a mai fost surprins un nivel de locuire ulterior perioadei cucuteniene, tocmai datorită degradării stratului arheologic, fiind descoperite din perioadele epocii bronzului şi perioadei geto-dace doar gropi menajere. În acest context, ne propunem ca pe viitor să cercetăm întreaga suprafaţă pe care se întinde aşezarea cucuteniană de la Fulgeriş, pentru a vedea numărul locuinţelor din cadrul aşezării, tipul şi mărimea acestora, precum şi modul lor de amplasare în cadrul aşezării, instalaţii de foc, tipul anexelor, numărul şi forma complexelor închise etc. Pe suprafaţa secţiunii S XIV a fost cercetată locuinţa L , care este amplasată în vecinătatea locuinţei L , foarte aproape una de cealaltă (distanţa dintre aceste locuinţe este de circa 1 m). Delimitarea dintre aceste două locuinţe este evidentă în cuprinsul celor două secţiuni, prin rarefierea fragementelor de lutuieli, dar şi a materialului în general. Între resturile locuinţei, în caroul 1b, la -0,80 m, a fost descoperit un vas spart pe loc; fragmentele ceramice rezultate în urma spargerii sunt de mici dimensiuni, ceea ce înseamnă că a suferit o lovitură puternică. La demontare s-a constatat împrăştierea fragmentelor ceramice pe o rază de circa 0,5 m2. Pământul dintre fragmentele ceramice prezenta urme de arsură. Probabil peste vas a căzut unul dintre pereţii locuinţei, deoarece acesta a fost descoperit sub lutuieli. Tot între resturile locuinţei L , în caroul 5d, la -0,50 m, s-a descoperit partea inferioară a unui vas, aşezat cu fundul în sus. După prelevarea acestuia s-a constatat că în vas erau resturi osteologice. În perimetrul locuinţei, în caroul 3d, -0,65 m, s-a descoperit o statuetă feminină cu pântecul proeminent (fig. 11), care sugerează maternitatea (dimensiuni: H = 5,5 cm, l max = 4,5 cm; se păstrează doar trunchiul). O altă descoperire din perimetrul acestei locuinţe, caroul 1f, la – 1,00 m, o reprezintă o piesă din bronz (probabil un cercel), de mici dimensiuni, care este foarte friabilă. La adâncimea de – 0,75-0,80 m, în perimetrul locuinţei L , în carourile c.2-3 e-f s-au descoperit urme de arsură la un loc cu fragmente mărunte de lutuieli puternic arse, spre zgurificare, ce pot fi interpretate ca fiind de pe fundul locuinţei, neconturându-se a fi un complex sau o groapă. De altfel, acest lucru s-a constatat şi în profilele secţiunii (profilul nordic şi estic), prin conturarea unei lentile, care se prezenta ca o tasare a terenului sau umplere a unei zone denivelate în vederea pregătirii terenului pentru construcţia locuinţei. În cadrul secţiunii S XIV au fost surprinse şi cinci gropi menajere, numerotate în continuarea celor descoperite în anii anteriori. Astfel, s-a descoperit groapa Gr. 46, care a fost surprinsă la adâncimea de -0,30 m, în carourile c. 9-10 d-f. Cercetarea acesteia a fost realizată prin metoda trasării a doi martori perpendiculari pe centrul acesteia. Această groapă are o formă neregulată, cu diametrele maxime cuprinse între 2,36 x 2,10 m. Pământul de umplutură al acestei gropi este afânat, de culoare brună, în amestec prezentând numeroase fragmente de cărbune, cenuşă şi multe resturi de lutuieli de la pereţii unei locuinţe. Prin cercetarea gropii Gr. 46, pe adâncimile -0,30 – 0,50 m, în interiorul acesteia s-au descoperit fragmente ceramice (pictate sau nedecorate), oase, lipituri de la pereţi de diverse dimensiuni (cuprinse între 3-14 cm), fragmente mozaicale provenite de la o vatră. În continuare, pe măsura adâncirii în interiorul gropii, au fost descoperite materiale de tipul celor amintite mai înainte, precum şi o cantitate însemnată de melci. La adâncimea de - 0,60 m, în sfertul estic, caroul c. 10e, se afla un fund de vas, descoperit răsturnat. După prelevarea acestuia s-au descoperit, în interiorul lui, mai multe fragmente mărunte de la cochilii de melci, două fragmente ceramice şi şase fragmente de lutuieli de mici dimensiuni (între 2-6 cm). În perimetrul acestui complex au fost descoperite fragmente mozaicale de la vatră. Continuând golirea de conţinut a gropii Gr. 46, între adâncimile -0,70 – 1,00, au fost descoperite numeroase fragmente de lutuieli de la pereţii unei locuinţe, ce prezentau ardere secundară, cu dimensiuni cuprinse între 2-28 cm; de pe acest nivel s-au mai recoltat fragmente ceramice (multe dintre ele fiind pictate bicrom sau tricrom, oase etc.); în caroul c. 9e, la -0,80 m s-a descoperit un con de lut. Între fragmentele ceramice din umplutura gropii Gr. 46 au fost descoperite şi fragmente aparţinând epocii bronzului, cu precădere între adâncimile -1,80 m - 2,10 m, astfel atribuirea acestei gropi o punem pe seama aşezării din epoca bronzului de pe Dealul Fulgeriş. Materialul arheologic descoperit în interiorul acestei gropi poate fi interpretat ca fiind vorba de resturile unei locuinţe cucuteniene, locuitorii din epoca bronzului în încercarea de amenajare a terenului pentru a construi o altă locuinţă au adunat resturile cucuteniene în această groapă. Groapa Gr. 46 s-a adâncit până la maxim – 2,15 m, având fundul denivelat; s-a trecut apoi la demontarea martorilor lăsaţi pe centrul gropii, descoperindu-se în continuare materiale arheologice: fragmente ceramice, oase şi trei fragmente de rocă de mari dimensiuni (26 x 20 cm; 22 x 12 x 17 cm; 19 x 21 x 14 cm). Între aceste descoperiri menţionăm şi un fragment ceramic decorat cu triunghiuri punctate sub buză. În perimetrul carourilor c. 6-9 a-c, la adâncimea de -0,40 - 0,60 m se conturau cu greu unul sau mai multe complexe, de aceea s-a trasat un martor de 0,50 m amplasat la 1 metru faţă de profilul sudic al secţiunii, fiind trasat de la metrul 5 la metrul 10. Astfel, prin cercetarea acestei zone s-a reuşit delimitarea, în carourile c. 6-9 a-b, a gropii Gr. 47, care a fost greu de conturat, datorită solului şi a materialului din interiorul gropii: fragmente ceramice, câteva lutuieli; s-a descoperit şi un fragment de la o statuetă zoomorfă. În carourile c. 6-8 b-c, groapa s-a conturat bine la adâncimea de - 0,75 m. Pământul de umplutură e brun, amestecat cu multă cenuşă. Odată cu adâncirea în această groapă au fost descoperite fragmente ceramice mărunte, unele cu ardere secundară puternică (până la zgurificare), un fragment de la o statuetă feminină, decorată cu incizii, precum şi oase, lutuieli de la pereţi etc. Între acestea se remarcă un capac fragmentar de mici dimensiuni (fig. 12 a), pictat tricrom şi care are modelat butonul în formă de pasăre (probabil lebădă); acesta se compune în prezent din trei fragmente descoperite în carourile c. 7b şi 8a, între adâncimile -0,75 - 0,95 m; materialul este în curs de restaurare şi vom vedea dacă mai descoperim fragmente din această piesă. Tot în umplutura gropii Gr. 47, în caroul c. 6b, la – 1,40 m s-a descoperit o cupă (fig. 12 b), care este doar puţin ciobită la buză, lucrată din pastă fină şi pictată bicrom, cu spirale (dimensiuni: H = 11,5 cm, d. gurii = 9 cm, d. max = 11, 5 cm, d. bază = 3 cm). Această groapă s-a adâncit până la – 1,80 m, iar după desenarea martorului acesta a fost demontat. Între fragmentele ceramice, majoritatea cucuteniene, au fost descoperite şi fragmente aparţinând epocii bronzului, astfel încât din punct de vedere cultural încadrăm şi această groapă în perioada epocii bronzului. O altă groapă Gr. 48 s-a descoperit în caroul c. 2b, fiind sesizată la -0,75 m, prezentându-se iniţial sub forma unei aglomerări de lutuieli provenite de la pereţii unui locuinţe (dimensiunile acestor lutuieli sunt cuprinse cu aproximaţie între 10 şi 20 cm). După demontarea de aglomerări de lutuieli din caroul c. 2b, de la nivelul – 0,75 m, s-a constatat prezenţa unui strat similar de lutuieli foarte compact. Groapa Gr. 48 are în umplutură o aglomerare de lutuieli provenite de la pereţi, care au fost aruncate sau depuse unele peste altele. Între aceste lutuieli au fost descoperite fragmente de la un ornament confecţionat din lut, cu vârful triunghiular şi decorat cu şănţuiri adânci, descoperit în perimetrul gropii, la adâncimea de – 0,85 m. Având în vedere că această groapă, de mici dimensiuni (diametrul este cuprins între 1,10 x 0,92 m), este amplasată sub locuinţa L , şi luând în calcul şi umplutura acesteia (plină de lutuieli, fiind descoperite foarte puţine fragmente ceramice cucuteniene), putem considera această groapă ca fiind una de fundare a locuinţei. Groapa Gr. 48 s-a adâncit până la – 1,20 m. Pe fundul acesteia nu a mai ieşit material arheologic. Practic în această groapă au fost aruncate sau depuse doar resturi de luituieli arse de la pereţi, fiind descoperite câteva fragmente ceramice, exclusiv cucuteniene. Pământul de umplutură al acesteia, foarte puţin cantitativ, este brun- gălbui şi afânat. În profilul estic al secţiunii S XIV/ 2013, între metrii 3,10 şi 3,65 s-a surprins groapa Gr. 49. Groapa în discuţie, surprinsă doar în profil, a fost săpată de la adâncimea de -0,95 m, de la nivelul actual de călcare, şi este sub nivelul de dărâmături provenite de la pereţii locuinţei L . Groapa Gr. 49 se adânceşte până la – 2,15 m, având o formă neregulată. Pământul de umplutură este negru şi grunjos, iar ca material arheologic se constată foarte multă lipitură arsă provenită de la pereţi. Mai spre sudul gropii Gr. 49, în S XIV/ 2013, metri 0,75 şi 2,94, tot în profilul estic s-a conturat o altă groapă Gr. 50, în umplutura căreia sunt urme de cenuşă şi arsură, precum şi fragmente ceramice şi lutuieli; pământul de umplutură al gropii este brun-gălbui. După finalizarea cercetării secţiunii S XIV, s-a demontat martorul de 0,50 m păstrat între secţiunile S XIII şi S XIV. În timpul demontării s-a descoperit, în dreptul caroului c. 1a, un fragment de la o statuetă antropomorfă, ce constă în reprezentarea a două picioare lipite, lipsind vârful la piciorul drept; piesa e modelată din pastă fină, de culoare cărămiziu deschis, cu următoarele dimensiuni: H = 5,4 cm, L tălpi = 4,8 cm, l la picioare = 4,5 cm). Materialul arheologic descoperit în campania 2013 în situl cucutenian de la Fulgeriş este în cea mai mare parte în curs de prelucrare, atât din punct de vedere al restaurării2, cât şi al inventarierii, urmând a completa prin studii dedicate patrimoniului descoperit prezentul raport preliminar. Considerăm că este în continuare importantă realizarea de cercetări în situl cucutenian de la Fulgeriş, atât pentru valoarea patrimoniului descoperit în urma acestor cercetări, precum şi pentru a creiona tipologia aşezării cucuteniene de pe Dealul Fulgeriş.