| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Beldiman | Corneliu | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti | |
| Constantin | Florin | Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Bucureşti | |
| Pavel | Carmen | Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Bucureşti | |
| Sztancs | Diana Maria | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti | |
| Vaida | Dan Lucian | Muzeul Grăniceresc Năsăudean |
Context. Aspecte metodologice. Cercetările arheologice efectuate în anul 2012 în aria necropolei celtice (sec. III-II î.e.n.) de pe teritoriul satului Fântânele, com. Matei, jud. Bistriţa-Năsăud, punctul La Gâţa au permis identificarea şi explorarea M40. Acesta este un mormânt de înhumaţie, cu groapă funerară de formă ovală; adâncimea de depunere: 0,50 m; schelet era întins pe spate cu braţele încrucişate pe ba...zin, având orientarea NV (capul) – SE. Ca inventar s-a recuperat un singur artefact, respectiv o unealtă de fier (perforator, sulă), cu mâner de corn de căprior, găsită lângă oasele braţului drept. Piesa se păstrează în colecţia Muzeului Grăniceresc Năsăudean, Năsăud (1). Artefactul analizat cu acest prilej este primul de acest tip descoperit în mediul celtic de pe teritoriul României şi a fost tratat, în premieră, după un protocol de analiză complet, care ia în considerare metodologia actuală, rutinată în cazul industriei materiilor dure animale (IMDA)(2); au fost colectate şi procesate toate datele reieşite din analiza microscopică a suprafeţelor – tracéologie, use-wear analysis (microscop optic măriri x10-x40; microscop digital, măriri x25-x400) pentru relevarea modului de fabricare şi de utilizare. În plus a fost posibilă (de asemenea, premieră pentru un artefact din materii dure animale, respectiv unul de origine celtică din România) şi investigarea cu ajutorul tomografiei computerizate cu raze X (3), care a permis vizualizarea cu acurateţe a morfologiei mânerului la nivelul dispozitivului de inserţie (perforaţie axială) a piesei metalice, parţial conservate în interior. Descriere. Date tehnologice rezultate din analiza traseologică şi tomografia computerizată cu raze X. Artefact compozit (fier şi corn de căprior). Piesă fragmentară, în stare de conservare mediocră. Lungimea iniţială cca 125 mm. Descoperită cu partea metalică in situ, detaşată (fracturată) parţial recent, probabil la curăţare. Piesa metalică (partea activă): realizată din fier, stare de conservare mediocră: puternic oxidată, cu strat gros care nu permite observaţii asupra suprafeţelor, morfologiei iniţiale etc.; urme de ardere; se observă exfolieri/dislocări parţiale la extremitatea distală şi partea mezială. Fracturată recent şi desprinsă de mâner, cu urmele fracturii oblice păstrate la partea proximală. O parte a piesei (partea proximală cu extremitatea proximală) se păstrează în mâner, pe o lungime de cca 20 mm. Secţiune pătrată sau rectangulară. Realizată prin ciocănirea la cald a unei mici bare de fier. Partea proximală avea probabil formă piramidală alungită. Piesa metalică a fost introdusă în mâner pe o lungime de cca 25 mm. Dimensiuni (mm): L iniţială cca 89; L păstrată 68,96; PP păstrată 6,12/4,27; PM 4,15/3,91; PD 3,07/2,41; PP păstrată în mâner cca 20. Mâner de corn de căprior: realizat din segmentul bazal (A) al unui ax de căprior stâng, probabil lepădat, exemplar juvenil. Stare de conservare mediocră: puternic corodat prin acţiunea rădăcinilor plantelor ierboase; urme de ardere discontinui; fracturat recent şi lipit la partea distală; 3 fisuri axiale recente care afectează partea distală, partea mezială şi partea proximală. Lipseşte cca 1/3 din circumferinţa părţii distale, pe o lungime de cca 12 mm, fracturate recent şi pierdute. Extremitatea proximală este convexă asimetrică, cea distală oblică având margini neregulate, iar secţiunile sunt ovale asimetrice. Debitajul: extragerea segmentului bazal al axului cu extremitatea anatomică (medalion) prin percuţie directă/cioplire pe întreaga circumferinţă, aplicată cu o lamă masivă (probabil de topor) şi fracturare la cca 65 mm de rozetă/medalion. Fasonarea: înlăturarea sau atenuarea prin cioplire a morfologiei anatomice: rozeta, relieful axului (perlura); urme de impact păstrate pe un sector al extremităţii proximale; la partea proximală se observă un sector de desprindere a compactei pe un plan de fractură trapezoidal alungit; la extremitatea distală se păstrează în mod discontinuu urmele de cioplire oblică rezultate prin aplicarea operaţiei de debitaj; marginile de cioplire au fost probabil regularizate prin cioplire cu cuţitul (urme incerte, eliminate/estompate de coroziunea suprafeţelor). Perforaţia: la partea distală s-a amenajat axial, probabil prin scobire şi rotaţie în ţesutul spongios, perforaţia de formă conică alungită, adâncă de cca 26 mm, în care s-a fixat/inserat piesa de fier. Nu se observă urme de adeziv. Urme de utilizare: tocirea şi lustrul discontinui ale reliefului anatomic modificat al axului (perlura); urme slab conservate datorită coroziunii şi arderii. Utilizarea probabilă ca perforator pentru prelucrare piele, împletit. Dimensiuni (mm): L tot 62,20; EP 17,32/15,30; PP16,86/15,45; PM 15,45/15,16; ED 16,55/16,17; diam perforaţie la nivelul ED cca 7; adâncimea perforaţiei cca 26. Concluzii. Importanţă. Piesa prilejuieşte în premieră analiza unui artefact compozit celtic cu elemente păstrate (parţial) in situ; deşi condiţiile de prezervare sunt precare, protocolul de analiză este complet, identificându-se cu ajutorul mijloacelor optice urmele de fabricare (amenajarea mânerului) şi de utilizare (uzura mânerului). Piesele similare semnalate în mediul celtic de pe teritoriul României sunt încă puţine, ceea ce sporeşte importanţa artefactului analizat. Prezenţa unei astfel de piese în inventarul M40 nu permite aserţiunea după care am avea de-a face aici cu un mormânt de „meşteşugar”, unealta fiind banală (perforator, sulă pentru prelucrarea pieilor), ea putând avea, ipotetic, şi rol funcţional de armă. Primul autor exprimă mulţumiri colegului şi prietenului dr. Iosif Vasile Ferencz (MCDR, Deva) pentru datele furnizate în legătură cu piesa analizată cu acest prilej, ca şi pentru bibliografia pusă la dispoziţie, relativă la industria celtică a materiilor dure animale în provenienţă din România.
Fântânele, Matei Commune, Bistriţa-Năsăud County, point La Gâţa. Osseous materials industry. The archaeological research carried out in 2012 in the Celtic necropolis (the 3rd – the 2nd centuries B.C.) from Fântânele – La Gâţa, Bistriţa-Năsăud County offered the opportunity of identifying and exploring the Grave 40. This is an inhumation tomb. A single artefact was identified in the grave’s inventory. It is about an iron tool (awl) with a roe deer antler haft. In Romania, this is the first artefact of this type discovered in a Celtic site. It has been studied according to a complete procedure of analysis that takes into account the present methodology which is applied in case of osseous materials industry; all data provided by X-ray Computed Tomography and the microscopic examination of the surfaces – tracéologie, use-wear analysis (optical microscope, zoom x10-x40; digital microscope, zoom x25-x400) are collected in order to highlight their manufacture and usage. Composite artefact (iron and roe deer antler). Initial length approx. 125 mm. Fragmentary piece, medium status of conservation. The piece was recovered with the metal part in situ, partially recently detached (fractured) – while cleaning the piece. The metal piece (the active part): initial length approx. 89 mm.; preserved length 68.96 mm.; it is made of iron, medium status of conservation: strongly oxidized, with a thick layer that did not allow the examination of surfaces and of the initial morphology etc.; burning traces; partial exfoliations/dislocations can be observed at the distal and medial parts. The piece has been recently fractured and detached from the haft – the traces of the oblique fracture are preserved at the proximal part. The proximal part and the proximal end are preserved in the haft. It has a square or rectangular section. The artefact was made by hammering of a small piece of iron. The proximal part has an elongated pyramidal shape. The metal piece was introduced in the haft on a length of approx.
26 mm. The haft is made of roe deer antler: basal segment of left beam probably shed by a juvenile deer. Total length: 62.20 mm. The proximal end is convex and asymmetric; the distal one is oblique with irregular edges and the sections are oval and asymmetric. Débitage: extracting a basal segment of the beam with the anatomic end (burr) using direct percussion/chopping. Shaping: removing or smoothing the anatomical morphology using chopping: burr, beam relief; at the distal end, traces of oblique chopping are preserved; the edges of chopping were probably shaped by knife chopping (uncertain traces that were eliminated by the surfaces corrosion). The perforation was shaped axially at the distal part, probably by carving and rotation in the spongy tissue. The perforation is conical elongated, with a 26 mm depth. The iron piece was inserted in it. There are no traces of antique glue. Use-wear traces: bluntness and polish of the modified anatomic relief of the beam; traces poorly preserved due to the corrosion and burning. The possible use: perforator for hide working, knitting or possible weapon. The artefact offered the opportunity for the first close analysis of a Celtic composite tool with elements in situ partially preserved. In order to establish precisely the inner morphology of the roe deer antler haft, the X-ray Computed Tomography analysis has been applied for the first time in the study of a Celtic piece discovered in Romania. Despite the poor conditions of conservation, all the sequences of the analysis could have been applied. The traces of manufacture of the haft and the use-wear traces were identified with the help of the optical means. In Romania, similar pieces mentioned in Celtic areas are rare. This fact increases the importance of the studied artefact.
Beldiman 2007 – Beldiman, C., Industria materiilor dure animale în preistoria României. Resurse naturale, comunităţi umane şi tehnologie din paleoliticul superior până în neoliticul timpuriu, Asociaţia Română de Arheologie, Studii de Preistorie – Supplementum 2, Bucureşti, Editura Pro Universitaria.
(1) Vaida 2006; Vaida 2008; Vaida et alii 2013.
