După mai mulţi ani de întrerupere la construcţia romană din punctul Dragomireana - Dalboşeţ au fost reluate cercetările arheologice în vederea unor precizări stratigrafice. Cercetările arheologice sunt mult îngreunate de faptul că pământul pe care este construcţia romană este actualmente proprietate particulară: fam. Găină Petru şi Găină Nicolae. Secţiunea I de control a fost trasată la 23,9 m, SV de casa... lui Găină Nicolae şi 0,9 m V de aceasta. Secţiunea (având dimensiunile de 18 x 1,3 m) orientată E - V avea un caroiaj de 2 x 2 m. Stratigrafia este clară: 1). 0 / -0,13 m = humus actual; 2). -0,25 în m. 1 - 2: un zid din piatră de râu şi mortar (lat de 0,45 m - notat cu A) cu un traseu oblic pe secţiune şi un al doilea zid (B) în m. 4 - 5 (lat de 0,6 m), cu urme de tencuială albă pe faţa interioară; alte 2 ziduri C şi D leagă cele două construcţii. Zidul prezintă o tencuială groasă de 5 cm pe ambele feţe. Zidul C este construit în părţile superioare din blocuri fasonate. El nu se "ţese" cu zidul B care îl intersectează la un moment dat. Acest nivel de locuire corespunzător zidului C apare între -0,8 / -1,1 m, marcat de un strat de dărâmătură (cărămizi, ţigle şi olane), care a fost suprapus de un strat de lut bătut şi întins deasupra întregului zid. 3). A doua fază de locuire antică este reprezentată de o absidă formată din zidurile A, B şi închisă cu C, care prezintă un strat dens de cocciopesto pe faţada exterioară (nu spre absidă). Zidul este construit dintr-un strat dens de mortar cu pietricele (piatră aruncată fără o ordine anume) şi din când în când fundaţia zidurilor este executată din piatră de râu fără mortar. 4). Lut aluvionar fără o amenajare. La 14,20 m spre N de la colţul de NE al lui S. I şi la 10 m E de acesta s-a trasat o secţiune (S. II) de 14 x 1,5 m pentru a delimita eventualul zid de incintă care ar include construcţia. Două ziduri A şi B (0,6 m) aşezate direct (0 / -0,15 m) pe solul antic. Stratigrafia: după un strat de humus vegetal; stratul de -0,15 / -0,5 m dărâmare antică; -0,7 m strat compact de ţigle şi olane romane; 1,10 m solul viu. Zidul A a dezafectat o locuire sporadică, preistorică, hallstattiană. Cele două ziduri fac parte din amenajări exterioare clădirii romane cercetate de Dumitru Protase. Nici un material arheologic nu a rezultat din săpătura întreprinsă.