Cercetările arheologice preventive din situl Cristeşti–Balastieră au fost efectuate pe o suprafaţă de 60 de arii, pe locul unei viitoare extracţii de agregate minerale la solicitarea unei firme de exploatare a balastului. Pe baza fragmentelor ceramice observate atât la suprafaţă, în solul arat, cât şi în secţiunile efectuate mecanic cu ocazia diagnosticului s-a constatat existenţa unui nivel de locuire sub stra...tul vegetal actual din epoca bronzului timpuriu. Situl arheologic se află pe malul stâng al Mureşului, pe prima terasă a acestuia, fiind situat în sudul hotarului comunei Cristeşti la o distanţă de 750–800 m de drumul european E60, şi la o distanţă de 7,2 km de centrul oraşul Târgu Mureş. Terasa are o altitudine de 315 m. Situl are o vizibilitate bună asupra văii Mureşului. Ca urmare a săpăturilor preventive pe situl Cristeşti–Balastieră au fost descoperite urmele a două locuiri, databile în diferite perioade cronologice. Cea mai timpurie şi cea mai consistentă locuire aparţine epocii bronzului timpuriu. Aceasta este reprezentată de 27 complexe adâncite în pământ, de diferite mărimi. Aceste urme au fost descoperite mai ales pe partea superioară a platoului, în partea sudică şi sud-vestică a suprafeţei cercetate. În colţul nordic şi nord-estic urmele arheologice sunt răzleţe, sau lipsesc cu desăvârşire din cauza pantei accentuate. Numeroase fragmente ceramice au ieşit la suprafaţă şi din stratul de arătură. Câteva dintre complexe au inventar arheologic, care constă din ceramică specifică Bronzului Timpuriu, întreagă sau fragmentară, rareori întregibilă, chirpici şi fragmente de oase. Gropile nu prezintă o concentrare zonală semnificativă, prin urmare suntem de părere că cele câteva complexe arheologice reprezintă partea periferică a aşezării preistorice. Dintre aceste gropi putem deosebii cu certitudine două cuptoare circulare, cinci gropi de provizii de mari dimensiuni, patru şanţuri de dimensiuni variabile, cu o orientare aproape identică nord-vest–sud-est. Restul gropilor au forme şi dimensiuni variabile, cu material arheologic sărac sau fără inventar, astfel funcţionalitatea lor exactă nu poate fi determinată. O altă perioadă cronologică este reprezentată de a doua epocă a fierului, cu două complexe din perioada La Tène. Această încadrare cronologică s-a făcut pe baza materialului ceramic lucrat la roată, şi al unui fragment de lamă de fier, specific acestei perioade. Primul complex a fost identificat chiar în centrul suprafeţei cercetate, în zona unde se termină panta lină de pe marginea dealului. Complexul are o formă patrulateră, cu colţurile uşor rotunjite, fundul gropii fiind denivelat din cauza amenajărilor repetate. În colţul nord-estic complexul taie o groapă circulară din epoca bronzului. A doua groapă La Tène s-a conturat lângă colţul sudic al Cx22. Are o formă circulară, cu pereţii şi fundul drept. Inventarul arheologic este variat şi destul de bogat, putem enumera următoarele vestigii: ceramică, greutăţi de lut, fragmente de oase, unelte de piatră, piese de bronz, fragmente ceramice, vase întregibile şi o piesă de fier din perioada La Tène.