| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Antoniu | Marc | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva | |
| Bărbat | Ioan Alexandru | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva | |
| Bute | Nicolae | ||
| Chu | Wei | Universitatea din Köln, Germania | |
| Doboş | Adrian | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
| Pavel | Romică | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva | |
| Rișcuța | Cătălin | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Descrierea situaţiei Comuna Băiţa este situată într-un defileu calcaros (valea Căianului), iar în cei doi versanţi ai acestuia (Măgura Feredeului în dreapta şi Măgura Băiţei în stânga) adăpostesc numeroase peşteri. Deşi cunoscute încă din secolul al XIX-lea, relativ puţine au fost cercetate prin săpături arheologice. Pe Măgura Feredeului au fost făcute săpături în peştera Balogu în 1924 de către M. Roska, ocaz...ie cu care menţionează descoperirea de faună fosilă, plus o piesă din piatră cioplită, probabil paleolitică (Păunescu 2001; Roska 1924), în peştera Groapa Lupului în 1999 de către Al. Păunescu 2001), iar pe Măgura Băiţei în peştera Şura de Mijloc/Şura cu Trei Intrări de către I. Andriţoiu, în anii 1970 (Luca 2008). Obiectivele cercetării Date fiind informaţiile relativ puţine şi uneori incerte privind privind locuirile de peşteră din cele două Măguri, am urmărit efectuarea de sondaje în două peşteri semnalate ca având descoperiri arheologice (Balogu şi Zidul de Sus) şi într-o peşteră pentru care nu aveam semnalări (Copta Mare). Rezultate: A fost efectuat un sondaj de 1m x 1m la intrarea în peşteră. Sondajul a fost adâncit până la 0.50 m, adâncime la care a fost atins patul peşterii. Sedimentul era amestecat, deranjat probabil de intervenţii antropice (fig. 1): închiderea gurii peşterii cu un zid (de unde şi numele – Zidul de Sus) sau exploatarea de guano. Din punct de vedere arheologic, au fost descoperite fragmente ceramice Coţofeni, de epoca fierului, medievale şi moderne. Acestea erau amestecate, urmare a deranjării sedimentului; de exemplu, pe patul peşterii am descoperit câteva fragmente ceramice moderne. Prin urmare, considerăm ca redus potenţialul peşterii de a oferi descoperiri in situ.
The evaluation of the caves in Băiţa commune was aimed at verifying the potential to harbor in situ archaeological layers. The published data on many of these caves is scarce and outdated. In Zidul de Sus cave, the sediment was mixed by anthropic interventions; the bedrock was hit at ca. 0.5 m. In Balogu cave, two areas were investigated. The cave entrance has revealed no archaeology (the deepest test pit were was stopped at ca. 1.10 m), whereas a third hall, towards the end of the cave, has revealed occupations from the Chalcolithic to the Middle Ages. Copta mare has so far provided inconclusive information
Goran 1982 – C. Goran, Catalogul sistematic al peşterilor din România, Bucureşti, 1982.
