Descrierea situaţiei Comuna Băiţa este situată într-un defileu calcaros (valea Căianului), iar în cei doi versanţi ai acestuia (Măgura Feredeului în dreapta şi Măgura Băiţei în stânga) adăpostesc numeroase peşteri. Deşi cunoscute încă din secolul al XIX-lea, relativ puţine au fost cercetate prin săpături arheologice. Pe Măgura Feredeului au fost făcute săpături în peştera Balogu în 1924 de către M. Roska, ocaz...ie cu care menţionează descoperirea de faună fosilă, plus o piesă din piatră cioplită, probabil paleolitică (Păunescu 2001; Roska 1924), în peştera Groapa Lupului în 1999 de către Al. Păunescu 2001), iar pe Măgura Băiţei în peştera Şura de Mijloc/Şura cu Trei Intrări de către I. Andriţoiu, în anii 1970 (Luca 2008). Obiectivele cercetării Date fiind informaţiile relativ puţine şi uneori incerte privind privind locuirile de peşteră din cele două Măguri, am urmărit efectuarea de sondaje în două peşteri semnalate ca având descoperiri arheologice (Balogu şi Zidul de Sus) şi într-o peşteră pentru care nu aveam semnalări (Copta Mare). Peştera se află pe Măgura Băiţei (N46º01’17.6”, E22º52’49.7”, altitudine 517 m), aproape de Şura cu Trei Intrări (cod RAN 88136.01). Numele sub care ne-a fost prezentată de ghidul nostru local, Cornel Alexandru, sunt: Copta Mare, Budureţ sau Şura Mare. În urma consultării catalogului sistematic al peşterilor (Goran 1982) şi a siteului www.speologie.org, am întâlnit informaţii contradictorii referitor la numele peşterilor şi a versantului pe care se află. Astfel, pe versantul drept, Măgura Feredeului, apar menţionate o peşteră Coapta cu Trei Uşi şi o peşteră Coapta Budureţ, în vreme ce pe versantul stâng, Măgura Băiţei sunt menţionate Şura de Sus, Şura de Mijloc, etc. Ştim din literatură (Păunescu 2001) că cercetările lui I. Andriţoiu au fost în Şura de Mijloc, cunoscută şi ca Peştera cu trei intrări, aflată pe Măgura Băiţei. Este greu de crezut că ar fi o peşteră numită Coapta cu Trei intrări pe un versant al văii şi una numită Peştera cu Trei intrări pe versantul opus. Deocamdată prezentăm peştera sub numele care ne-a fost transmis, Copta Mare. În această peşteră am efectuat două sondaje de 1m x 1m. Primul, S1, situat în mijlocul peşterii, a fost oprit după ce am descoperit la 0.30 m un bloc imens de calcar, despre care iniţial am crezut că reprezintă patul peşterii. Am decis săparea unui nou sondaj, S2, în fundul peşterii, ocazie cu care am surprins următoarea situaţie stratigrafică (Fig. 4): - 0 – 0.20 m, cenuşă amestecată cu orizont humic actual - 0.20 – 0.35 m, limon maroniu; la cca. 0.30 m am identificat o lentilă de cenuşă. Către peretele de est se observă conturul unei gropi. În primele două orizonturi geologice au fost descoperite fragmente ceramice preistorice şi piese litice cioplite, probabil neolitice sau mai târzii. - 0.35 – 1.40 m, limon gălbui cu pietre angulare; în partea de vest a profilului, sub lentila de cenuşă, a fost surprinsă probabil marginea unei gropi, dar din cauza dimensiunilor restrânse ale sondajului, nu putem avea această certitudine. De asemenea, la cca. 1.10 m adâncime a fost observată o lentilă de cenuşă şi cărbune, din care au fost prelevate probe pentru datare. - 1.40 – 2.20 m, limon brun-roşcat, cu numeroase resturi osoase fosile şi mici fragmente angulare de calcar. La curăţarea profilului, între 1,60 – 1,80 m adâncime am descoperit două aşchii cioplite. Este prematur să ne pronunţăm dacă acestea reprezintă urmele unui nivel de locuire sau sunt intruziuni. - 2.20 – 2.60 m, limon roşcat cu mici fragmente angulare de calcar - 2.60 m a fost oprită săpătura, din cauza unor pietre mari; nu ne putem pronunţa dacă era patul peşterii sau nu. Este prematur să ne pronunţăm privind caracterul de sit bine conservat al peşterii Copta Mare