Pe platoul înalt al „Cetăţuii” (platoul A), în zona nesăpată dintre două secţiuni vechi (S.II/1959 şi S.VII/1959) a fost trasată secţiunea S. XXIII, cu dimensiunile de 5 x 3 m, orientată pe direcţia 1150 ‰ ENE – 4350‰ VSV. S. XXIII fost caroiată din metru în metru (pe latura de N a secţiunii axul a fost numerotat de la 0 la 5, cu 0 spre ENE; pe latura de V a fost notat de la a la d, cu a către N). Sub stratul ...vegetal se afla depunerea din epoca bronzului,groasă de cca. 0,10 – 0,14 m, care conţine la partea superioară pietre şi ceramică Monteoru Ic2-Ic1, iar la cea inferioară aglomerări de chirpici şi fragmente ceramice Costişa. Sub aceasta se întinde depunerea cu materiale Precucuteni, cu o grosime de 0,16 – 0, 18 m. La adâncimea de 0,34 – 0,39 m au fost găsite numeroase pietre de râu, între ele fiind fragmente ceramice Monteoru, unul din categoria mai fină, cu decor format din linii în relief, celelalte din categoria grosieră, cu suprafeţele exterioare zgrunţuroase. Sub stratul de pietre şi fragmente ceramice Monteoru au fost observate aglomerări de fragmente ceramice Costişa (între care o toartă din zona diametrului maxim al unei amfore şi un fragment de ceaşcă cu torţiţă), chirpici, unii cu urme de pari, şi câteva oase de animale, la adâncimea de 0,40 – 0,48 m. Peste şi între chirpici erau câteva pietre de râu, de dimensiuni medii. Sub depunerea de epoca bronzului se afla solul cafeniu neolitic, în care au fost găsite fragmente ceramice Precucuteni, oase de animale, obiecte mărunte din lut şi piatră. În zona carourilor 3-4b, la adâncimea de 0,55 – 0,58 m, a fost descoperită o aglomerare de oase de la un animal de talie mare (probabil bovină). În restul secţiunii se aflau fragmente ceramice Precucuteni, majoritatea din vase de factură grosieră. Un topor de piatră plat, cu tăişul ciobit, a fost găsit în caroul 3b, la adâncimea de 0,50 m, iar un fragment de statuetă antropomorfă a fost recuperat din caroul 5b. După demontarea materialelor neolitice s-a trecut la răzuirea suprafeţei şi s-a observat în carourile 4-5b, la adâncimea de 0,80 m de la suprafaţa actuală, conturul unei gropi. Nu este exclus ca gura gropii să fi pornit mai de sus din solul neolitic, însă ea a fost vizibilă doar la această adâncime, prin contrast cu solul galben viu. Groapa avea formă ovală, cu diametrul de 1,18 x 0,88 m. A fost secţionată pe direcţia E – V; fundul se afla la o adâncime de 1,46 m faţă de suprafaţa actuală, solul din groapă fiind de culoare cafenie. În groapă au fost găsite câteva oase şi fragmente ceramice neolitice.