În perioada 14-26 iulie 2014 au continuat activităţile de diagnostic arheologic de Costeşti-Cier/Lângă Şcoală (1) (fig. 1-2.1), începute din 2012 (2), care vizează determinarea gradului de afectare a depozitului arheologic, obţinerea unei documentaţii arheologice, cu stratigrafia verticală şi planimetria complexelor, realizarea de investigaţii interdisciplinare ale aşezării şi vestigiilor şi reconstrucţia integ...rată a evoluţiei locurii în sit. În anul 2014 s-a urmărit terminarea investigării S I/2012 (m. 0-40x2 m) şi Cas. I/2013 (m. 15-18x2,5 m), pentru obţinerea unui profil stratigrafic complet (fig. 2.2; 3-4). Complexitatea situaţiilor arheologice, ploile frecvente şi intense şi numărul redus de lucrători nu ne-au permis decât atingerea parţială a ţintelor propuse. Au fost investigate complexele Cucuteni A3 (L. 3-5 şi 8/2013), locuinţele Cucuteni A-B2/B1 (L. 1-2/2012), un complex medieval timpuriu (L7/B2) şi un mormânt medieval (M. 35) (3). Complexele Cucuteni A3 L. 3/2013, în curs de cercetare, a fost identificată de la -0,38 m, m. 25-31 (fig. 3.2; 4.3); in situ la -0,90/1,20 m, fiind deranjată de înmormântările medievale (M. 10; 12; 20; 22-25; 32-35) şi braconaje. Sub dărâmăturile de pereţi/plafon, purtând amprente de nuiele de la substrucţia lemnoasă (φ=2-5 cm), în □26a-27a; 29a-30a, -1,10/1,20 m, se observă porţiuni de pereţi, oarecum în elevaţie (vizibili şi pe profilul nordic), pe lângă care au fost descoperite vase întregibile. Ca instalaţii interioare, în □26a, decontextualizate, la -0,62 m, au fost identificate lipiturile unei vetre/cuptor? (V1/C1/2013), iar în □29a, la -1,20 m o altă vatră (V2/2014). L. 4/2013 (fig. 5) terminată de cercetat (în S. I/2012, m. 31,50-37, -0,60/-1,10 m), a fost deranjată, la SV, de mormintele M.13-15; 18-19; 21. Realizată într-o alveolare de cca. 0,40 m, nu avea platformă, ci doar o podină de lut, acoperită de lutuielile de pereţi, drept pentru care o considerăm parţial-adâncită. Substrucţia lemnoasă era alcătuită dintr-o carcasă de nuiele de grosimi diferite (φ=2-5 cm), rar mai groase, ridicată pe pari, peste care s-au aplicat lutuielile din argilă şi materiale vegetale tocate, arse diferit (în timpul unui incendiu), la cărămiziu la suprafaţă, la brun şi negru-cenuşiu în interior şi la partea inferioară. Pe podină s-au găsit fragmente de vase uzuale şi pictate, râşnite/nicovale, unelte de silex şi piatră, câteva oase etc. La m. 34 (profilul nordic) se observă o groapă de par/baza unui perete interior, care arată că locuinţa a fost bicompartimentată. Pe baza inventarului, construcţia pare o anexă gospodărească. L. 5/2013 se află în S. I/2012, m. 20-24, -0,80/1,10 m, continuându-se în porţiunile nesăpate, fiind deranjată de M. 7-9 (fig. 4.3). Deşi este în curs de cercetare, se observă, la partea superioară, lipiturile de pereţi/plafon aplicate pe o substrucţie lemnoasă din nuiele împletite. De la o instalaţie, în □21a, -0,95/-1,05 m, au fost descoperite fragmentele unei gardine de vatră/„creastă” de cuptor (?), cu o mulură corniformă V 3/2014, în asociere cu vase întregibile. Presupusă din anul precedent, L. 8/2013 se individualiza în şanţul de control de pe lângă profilul nordic al S. I, în □7-9a, la -1,35 m, fiind mai clară după demontarea L. 7/B. 2/2014. Este în curs de cercetare şi, se pare, că a fost construită asemănător cu celelalte case Cucuteni A3. Din toate complexele Cucuteni A3 provine o importantă cantitate de ceramică pictată (fig. 9). Complexele Cucuteni A-B2/B1 L. 1/2012, identificată în S. I, m. 0 şi 6, -0,40/-0,60 m (fig. 3.1; 6.A.1), deşi deranjată serios de M. 31/2013, groapa 3/2013 şi braconaje, prezenta unele porţiuni in situ (□1a şi b şi □3/6a şi b; în profilele NE şi NV, □1 şi □4-6a). Avea o podină din argilă destul de curată, bătătorită (lutuială nearsă, cu mai multe niveluri de refacere, grosime de 0,15-0,20 m), surprinsă între m. 3,50-4,50 pe profilul NV S. I şi □4-5a, la -0,90/-1,00 m (fig. 6.B.1-4). Partea supraterană a avut o substrucţie masivă de lemn, cu bârne şi „dulapi” groşi, cu amprentele păstrate pe lutuielile de perete/plafon, puternic arse (bucăţi de circa 0,20-0,30 m lungime şi 0,15-0,20 m grosime). L. 2/2012 (fig. 3.1; 6.A.2; 8) găsită în S. I, m. 9,70-14,40, -0,40-0,60 m, la VSV de L. 1/2012, a fost afectată de săpăturile anterioare (m. 6,80-9,70 m, B. 2/L. 7/2014), morminte (M. 16) şi braconaje (m. 14,40-20). Păstra in situ doar unele porţiuni masive de pereţi/plafon, □11-14a şi b şi în profilul de NV al S. I (m. 10-15), (fig, 7.A.1-4). Podeaua acestei case era tot simplă, cu lipitură nearsă pe nivelul de călcare (fig. 7.B.1-4). Lutuielile masive de pereţi şi plafon, cu straturi subţiri de făţuială/refacere, prezintă amprente de substrucţie lemnoasă (dulapi), sub formă de bucăţi de circa 0,40-60 m şi 0,15-0,20 m grosime, cu 2-3 rânduri de depunere, ca urmare a dărâmării casei spre interior. Unele lutuieli masive par a proveni de la baza pereţilor. Aproximativ în centrul masei de lipituri (□12a), pe profilul nordic, a fost identificată o alveolare, probabil de la o groapă de stâlp, care poate indica prezenţa unui perete despărţitor. Luând în calcul straturile succesive de dărâmături, cantitatea, structura şi masivitatea lipiturilor de pereţi/plafon, considerăm că această locuinţă a fost, probabil, etajată (parter scund şi un etaj). Sub lipiturile de pereţi/plafon se afla o parte din inventarul ceramic (amfore, amforete, castroane, pahare pictate în grupele stilistice γ2, δ2-2a şi 1), (fig. 10). Complexele medievale, sec. VIII-X/XI şi XVI-XVII Bordeiul 2/L. 7/2014 a fost identificat în S. I/2012 (latura estică între m. 6-7, pe profilele N şi S, şi cea vestică la m. 10). Săpat de la -0,30 m, se adâncea inegal, până la -1,20/-1,30 m, afectând nivelurile Cucuteni A-B2/B1 şi A3, bordeiul pare să fi fost rectangular. Prezenta două structuri de piatră: una superioară, spre SV, un fel de platformă (circa 4 m2, la -0,30/-0,40 m) din gresie puternic cimentată (pe care am considerat-o anterior eventuala podea/platformă de biserică (?) şi o alta inferioară, spre NE, o aglomerare de gresii cu o anumită coerenţă, aflată cu 0,40-0,50 m mai jos decât precedenta, până pe „podea”, de la un posibil cuptor-pietrar. Ca inventar, s-au găsit fragmente ceramice de la o oale-borcan cu nisip în compoziţie. M. 35/2014 a fost descoperit în S. I/2013; □ 30a; -0,95 m, scheletul cu orientarea NV-SE fiind deranjat de M.32/2013. Starea de conservare era precară, iar conexiunea anatomică relativă (bucăţi de craniu şi oase ale trunchiului). Complexe care nu pot fi, deocamdată, încadrate Groapa 4/2014 descoperită în S. I, m. 5,40-6,20 m, se adâncea până la -1,30 m. Pare ulterioară B. 2/L. 7/2014 şi nu excludem să fie un tranşeu din cel de-al doilea război mondial sau o groapă de mormânt surprinsă în capătul sud-estic.