În toamna anului 2018 a fost realizată cercetare arheologică preventivă pe str. Fundătura 1 Mai (numită şi Aleea Scafandrilor), lot C, conform contractului de cercetare încheiat între MINAC şi beneficiarul Stan Constantin Francisc. Cercetarea preventivă a avut drept scop descărcarea de sarcină arheologică a terenului pe care urmează a fi ridicat un imobil ”S+P+6-7 E – locuinţe colective”. Terenul este situat l...a sud de Stadionul Portul, între Centrul de Scafandri şi faleza portului comercial, într-o zonă cu patrimoniu arheologic reperat, reprezentând locuire medievală timpurie. Primele descoperiri au fost înregistrate în anul 1986 (de dr. Constantin Chera), când, la circa 350 m nord - nord-vest de perimetrul cercetat în 2018, au apărut câteva locuinţe adâncite şi de suprafaţă medieval- timpurii, cu ocazia construirii unor blocuri de locuinţe. Tot atunci, au fost descoperite şi câteva morminte de inhumaţie, unele cu cistă din piatră sau din cărămizi romane, reutilizate. Inventarul mormintelor era destul de sărac (M1 – o aplică şi un cercel din bronz; M2 – oală fără toarte, din pastă grosieră, depusă în zona capului) (nota 1). În 2017, în apropierea imobilului ce urmează a fi ridicat, în urma cercetării unei suprafeţe de 1000 mp (determinată de ridicarea altui imobil) au fost identificate opt complexe, reprezentând locuinţe şi construcţii (încăperi) cu caracter meşteşugăresc, din secolul al X-lea şi din primele decenii ale veacului al XI-lea. Corelarea datelor arheologice din anii 1986 şi 2017 au dus la concluzia că descoperirile fac parte din acelaşi sit, reprezentând o aşezare medievală timpurie constituită în jurul castrului I Schuchhardt / XXVI Tocilescu al valului de piatră, iar investiţia din 2018 ne-a oferit ocazia a continua cercetarea acesteia, pe o suprafaţă de 230 mp. S-a săpat pe un teren care a suferit diverse intruziuni antropice de-a lungul timpului. Astfel, în perimetrul cercetat, s-a constatat că au fost depuse resturi de la diverse construcţii dezafectate, care acum formau un strat cu o grosime de 0,30 – 0,80 m. Spre limita estică acesta cobora până la -1,46 m, afectând un complex medieval-timpuriu. În urma cercetării, au fost identificate nouă complexe, reprezentând locuinţe (de suprafaţă şi adâncite) şi două gropi (din care una menajeră de dimensiuni mai mari). Unele complexe erau suprapuse sau tăiate de şanţuri moderne. Succesiunea stratigrafică generală a sectorului cercetat era următoarea: nivelul vegetal, cu o grosime variind între 0,05 şi 0,15 m; urmează un strat cu depuneri moderne (de la construcţii dezafectate sau resturi menajere), gros de 0,30 – 0,80 m., care spre limita estică coboară până la - 1,46 m, afectând un complex medieval-timpuriu; apoi unul brun-cenuşiu, uşor granulat, cu puţin material medieval timpuriu (excepţie zona complexelor), a cărui grosime era de 0,40-0,80 m; urma un nivel galben-brun cu numeroase galerii de rozătoare şi fără material arheologic, gros de 0,20- 0,30 m; apoi pământ galben viu (loess). Cpl. 1 – Locuinţă de suprafaţă. Complexul a fost cercetat parţial, intrând sub profilul de sud. Podeaua era la -1,10 m faţă de actualul nivel de călcare. În umplutura acesteia au fost găsite majoritar fragmente ceramice medieval-timpurii şi câteva romane, oase şi cărămizi fragmentare. Cpl. 2 – Locuinţă adâncită. S-a conturat la – 0,85 m şi avea podeaua, din lutuială, la -1,62 m. Avea peretele de est căptuşit cu pietre legate cu pământ galben, amenajare ce se păstra pe lungimea de 1,75 m şi pe 0,38 m înălţime. Bordeiul avea vatră deschisă plasată aproximativ în centrul încăperii. Din inventarul acestuia amintim numeroase fragmente ceramice medieval-timpurii (unele cu smalţ oliv sau decorate cu vopsea), trei fusaiole din lut, două greutăţi circulare din cărămidă, rondele realizate din fragmente ceramice, obiect fragmentar din fier, un colţ de mistreţ şi material osteologic. Cpl. 3 – Groapă menajeră. S-a conturat la – 0,85 m şi avea fundul la - 2 m. Avea pereţii verticali. Spre sud prezenta un gârlici de acces. Nu excludem posibilitatea ca aceasta să fi fost gândită iniţial ca groapă de bordei, la care s-a renunţat. În umplutura gropii se găseau resturile a cel puţin două vetre de cuptor, numeros material ceramic medieval-timpuriu (printre care şi câteva fragmente cu smalţ oliv), pietre afumate, cărămizi fragmentare şi material faunistic. Cpl. 4 – Locuinţă adâncită. S-a conturat la – 1,10 m şi avea podeaua, din lutuială, la -1,40 m. Avea cuptor săpat în peretele de vest. Din inventarul bordeiului amintim fragmente ceramice medieval- timpurii (printre care unele cu smalţ oliv şi câteva de la amfore), două împungătoare din os, ascuţitoare din cărămidă, oase de peşte etc. Cpl. 5 – Locuinţă adâncită. S-a conturat la - 1,46 m (sub o groapă contemporană cu gunoi menajer) şi avea podeaua, din lutuială, la -1,76 m. A fost cercetată parţial, intrând sub profilul de est. Avea cuptor săpat în latura de sud şi o groapă spre latura de vest, care la momentul descoperirii era umplută cu resturile unei vetre de cuptor. Din inventarul acestuia amintim fragmente ceramice medieval-timpurii şi câteva oase. Cpl. 6 – Locuinţă adâncită. S-a conturat la – 1 m şi avea podeaua, din lutuială, la -1,40 m. Avea cuptor săpat în peretele de est, cu pat din cărămizi fragmentare. Dintre acestea, două au fost anterior folosite ca ascuţitori pentru obiecte din os, prezentând şănţuiri. Intrarea în bordei era marcată de un bloc de piatră, ca treaptă, şi se afla pe latura de sud. Lângă latura de nord avea o groapă de provizii. Din inventarul acestuia amintim numeroase fragmente ceramice medieval-timpurii, două împungătoare din os, cărămizi ascuţitori şi material faunistic. Cpl. 7 – Locuinţă adâncită. S-a conturat la - 0,96 m şi avea podeaua din lutuială la -1,30 m. Avea cuptor aproximativ circular cu pereţi clădiţi din piatră legată cu pământ galben, plasat în colţul de nord- est. Pereţii cuptorului se păstrau pe înălţimea de 0,38 m. Vatra cuptorului era uşor mai sus decât podeaua şi prezenta pat din pietre. Complexul a fost cercetat parţial intrând sub profilul de vest unde se află o conductă magistrală de apă. Din inventarul acestuia amintim material ceramic medieval- timpuriu, o gresie, o râşniţă fragmentară şi material osteologic. Cpl. 8 – Locuinţă adâncită. S-a conturat la – 1,10 m şi avea podeaua la -1,40 m. Avea vatră deschisă înconjurată cu pietre pentru protecţie, spre colţul de nord-est. Complexul a fost cercetat parţial intrând sub profilul de vest unde se află o conductă magistrală de apă. Din inventarul acestuia amintim material ceramic medieval-timpuriu, două cărămizi cu şănţuiri şi material osteologic, sporadic. Din totalul descoperirilor materialul ceramic este cel mai numeros, ceramica modelată din pastă comună, arsă oxidant, fiind majoritară. Ea a fost confecţionată la roata lentă şi rapidă. În general, vasele au fost arse fără profunzime (au miezul cenuşiu), foarte puţine prezentând ardere bună (la cărămiziu sau cărămiziu-gălbui). Majoritar, aceasta a fost decorată prin tehnica inciziei. Câteva fragmente au fost decorate cu smalţ verde-oliv şi gălbui. Ceramica din pastă fină, arsă în atmosferă reducătoare (având nuanţe de cenuşiu deschis şi negru), a fost lucrată la roata rapidă sau lentă. Ea are o prezenţă rară în descoperiri (doar în stare fragmentară) şi a fost ornamentată prin tehnica lustrului, cu linii oblice dispuse în reţea sau lustruire mecanică orizontală. Pe fundul unor vase confecţionate din lut comun au fost redate, în relief, diverse mărci de olar. Materialului ceramic descoperit în aşezare i se adaugă, din complexe şi din strat, un abundent şi divers material arheologic, constând în: obiecte din os (împungătoare); din lut (bilă de praştie, fusaiole, greutăţi fragmentare pentru plasa de pescuit, cărămizi cu şănţuiri folosite la ascuţit obiecte din os); din rocă (gresii pentru ascuţit obiecte din metal, ancore fragmentare), material faunistic etc. În timpul cercetării, nu a fost descoperită nici o piesă monetară. Materialul rezultat a fost depozitat la MINA Constanţa.