Istoricul cercetării: La cerea beneficiarului, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, Cluj-Napoca, a executat o cercetare arheologică preventivă în perioada 19 08-14.10.2014 pe str. Avram Iancu nr. 25. În urma investigaţiei s-a cercetat zidul şi şanţul de apărare medieval de pe latura de vest a oraşului, 6 morminte în groapă simplă aparţinând necropolei sudice a oraşului roman precum ş...i fundaţiile unei clădiri moderne. În anul 2018, la cererea beneficiarului (după supravegherea arheologică pentru consolidarea clădirilor vecine prin introducerea unor stâlpi de beton pe marginile proprietăţii), s-a reluat cercetarea arheologică preventivă. Aceasta a avut drept scop continuarea investigaţiei din anul 2014 respectiv cercetarea şanţului medieval, a limitei necropolei romane şi a unor urme de locuire preistorice. Cercetările arheologice au dus la identificarea unui nivel neolitic aparţinând culturii Zau, faza III-IV; ca element de datare dispunem doar de câteva fragmente de ceramică. Nivelul roman a fost surprins în colţul nord- vestic al suprafeţei cercetate, fiind identificat colţul unei locuinţe romane cu dimensiuni parţiale: 400 x 280 cm. De formă rectangulară, cercetată parţial, constă dintr-o fundaţie de piatră şi pietriş şi dintr-o groapă rotundă amplasată în interiorul construcţiei. Umplutura locuinţei constă din pamânt negru afânat, puternic pigmentat, conţinând fragmente de piatră şi cărămidă. Materialul arheologic este reprezentat de un fragment de teracotă (genius cuculattus), fragmente de ceramică uzuală şi ceramică ştampilată. Complexul din interiorul clădirii (135 x 60 cm) – probabil o groapă menajeră – are o formă dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, orientare N-S, cu pereţii şi fundul drept. Umplutura complexului constă din pamânt negru afânat cu puţini pigmenţi. Un alt complex roman a fost identificat în apropiere de locuinţă, probabil tot o gropă menajeră (120 x 120 cm – cu o adâncime de 90 cm), de formă rotundă, cu pereţii şi fundul drept, a cărei umplutură o constituie pamânt negru afânat puternic pigmentat. Tot pe acest nivel roman a fost descoperită şi o monedă de bronz (as) de la împăratul Caracalla. Cea mai mare parte a suprafeţei cercetate este ocupată de sanţul medieval aflat la aproximativ 280 cm de zidul de incintă. Şantul a fost surprins pe o lungime de 4300 cm, având o deschidere de 1989 cm şi o adâncime maximă de 530 cm. Materialul arheologic surprins în şant constă din cateva fragmente de ceramică medievală. După umplerea şanţului în secolul XVIII, a fost executat un canal de drenare din pietre fasonate pe toată lungimea şanţului (dimensiuni: 200 x 4300 cm), care a fost executat după ocuparea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic (după analogii). O fântână modernă a fost reperată şi investigată către colţul de sud-est al perimetrului cercetat. În urma cercetărilor arheologice preventive din str. Avram Iancu, nr. 23- 25, Cluj-Napoca, jud. Cluj, au fost surprinse probabil limitele aşezării culturii neolitice Zau, faza III-IV (neolitic) şi elemente de locuire romană din afara oraşului Napoca. Pentru prima oară s-a putut cerceta sistemul complet de fortificaţie al oraşului medieval precum şi un sistem de canalizare complet din epoca modernă a oraşului.