Cercetările arheologice preventive din str. Avram Iancu nr. 25 (Cluj-Napoca, jud. Cluj) s-au desfăşurat în intervalul septembrie-octombrie 2014 şi au vizat curtea interioară a fostului imobil. Din punct de vedere administrativ, investiţia străbate zona ce merge în paralel cu zidul medieval al oraşului. Obiectivele cercetării arheologice au fost determinarea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a s...tructurilor, complexelor şi a artefactelor din zona afectată de lucrările viitoare. Odată cu demararea cercetărilor a fost urmărită stratigrafia zonei, precum şi caracterul şi starea de conservare a artefactelor şi structurilor găsite. În paralel, s-a făcut şi o evaluare a riscurilor privitoare la patrimoniul cultural din zonă în relaţie cu implementarea proiectului de construcţie. Ca şi metodă de lucru au fost combinate tehnicile cu caracter non-invaziv cu cele cu potenţial distructiv. Astfel, în primă fază, au fost cercetate ortofotoplanurile şi fotografiile satelitare disponibile, în vederea identificării unor structuri antropice cu valoare istorică. Ulterior, în spaţiul zonei afectate de următoarea investiţie, s-a întreprins cercetarea prin săpătură manuală, datele fiind înregistrate cu ajutorul fişelor de context. Pentru toată zona afectată de săpătură s-a realizat curăţarea manuală a profilelor şi a suprafeţei în vederea fotografierii şi desenării acestora. Atât pentru întreaga zonă în diferitele stadii ale cercetării, cât şi pentru complexele descoperite, s-au efectuat fotografii digitale de ansamblu, de profile şi după caz, detalii. Planul zonei afectate de lucrările viitoarei investiţii a fost pus la dispoziţie de către beneficiarul lucrării. Planul întregii zone afectate şi a complexelor descoperite ulterior s-a realizat pe baza punctelor topografice înregistrate cu statia totală de către colectivul de cercetare, în limitele suprafeţei delimitate de beneficiar prin următoarele coordonate STEREO 70: În urma săpăturilor au fost surprinse un număr de 28 de contexte arheologice ce aparţin epocilor modernă, medievală şi romană. Arhiva formată din fişe de context, fişe de material special, fotografiile aferente şi desenele la scară se află în posesia colectivului de cercetare, până la publicarea ştiinţifică a rezultatelor. Secţiunea în perimetrul căreia s-a desfăşurat cercetarea are dimesiunle de 24 x 4 m şi o adâncime maximă de peste 5 m. În urma săpăturior arheologice de aici a fost surprins pentru prima oara sistemul complet de fortificatie al oraşului medieval. Pe o lăţime de 4 m în zona zidului a fost dezvelită întreaga fundaţie, aici putând fi găsită şi o inscripţie ce aminteşte anul 1703, cel mai probabil când s-a produs o refacere. Şanţul aferent fortificaţie medievale are o laţime ce depăşeşte 12 m şi prezintă două faze de colmatare. În spaţiul dintre zid şi şanţ, în zona nederanjată de intervenţiile medievale, a fost surprinsă parte din necropola sudică a oraşului roman Napoca. Au fost identificate şase morminte, patru de incineraţie şi două de înhumaţie (ce corespund contextelor 18,19,20,21,22 şi 27). Dintre toate mormintele cercetate numai unul de incineraţie are inventar complet (2 vase, 1 opaîţ, 1 monedă de la împăratul Hadrianus, 1 jeton şi oasele calcinate). Din punct de vedere cronologic, cele două morminte de înhumaţie sunt mai târzii decât cele de incineraţie. În final menţionăm că necropola cercetată şi parte a sistemului de fortificaţie se întind dincolo de laturile perimetrului secţiunii noastre. Prin urmare, în cazul în care viitoarele lucrări vor depăşi acest perimetru este obligatorie o nouă săpătură preventivă.