.
Ciuperceni | Judeţ: Teleorman | Punct: La Vii | Anul: 2007
Anul:
2007
Epoca:
Paleolitic şi mezolitic
Perioade:
Paleolitic superior
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Teleorman
Localitate:
Ciuperceni
Comuna:
Ciuperceni
Punct:
La Vii
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bălescu Sanda Mission archéologique française
Boroneanţ Adina Elena Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Dobrescu Roxana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Goval Emilie Mission archéologique française
Hérisson David Mission archéologique française
Lefevre Bertrand Mission archéologique française
Locheron Laurent Mission archéologique française
Pahaut Alexine Mission archéologique française
Torcică Ion Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman
Tuffreau Alain Mission archéologique française
Cod RAN:
Raport:

Sondajul efectuat în 2006 a arătat că aşezarea prezintă un interes deosebit. Săpăturile efectuate de Vasile Boroneanţ în 1977-1979 nu au fost valorificate. Sondajul din 2006 a avut o suprafaţă de 14 m2, fiind deschis în vechea carieră, la E de săpătura lui Vasile Boroneanţ. Materialul litic fusese atribuit Aurignacianului.1 În campania din 2007 s-a continuat degajarea nivelurilor A şi B, situate la baza cernoz...iomului şi în partea superioară a loessului afectat de pedogeneza holocenă. Partea de V a limitei superioare a vechii cariere, unde în 2006 s-a efectuat primul sondaj, a fost degajată pe o suprafaţă de 9 m2. S-a continuat săpătura în sondajul din 2006, extinzându-se spre V, până la vechea săpătură a lui Vasile Boroneanţ. Stratigrafia (de sus în jos): - Cernoziom, observabil pe 0,7 m; - Loess brun-gălbui (L sup : 10 YR 5/4), omogen şi mai argilos în partea superioară, prezentând concreţiuni calcaroase în jumătatea inferioară a depozitului - gr: 2,10 - 2,40 m; - Limon argilos (L inf.), brun (10 YR 5/3) spre brun gris (10 YR 5/2), cu numeroase urme de mangan (manganese) şi conţinând numeroase concreţiuni calcaroase. Acest limon prezintă o puternică înclinare spre câmpia aluvială a Dunării; - Lateral spre V, limonul argilos continuă; - Stratul de limon se are la bază nisipurile vechii pânze fluviatile ale Dunării. Interpretare: Secvenţa observată în punctul La Vii corespunde unei pături de loess din Pleniglaciarul weichselien mijlociu, acoperită de un cernoziom şi care prezintă în partea inferioară un limon brun cu concreţiuni calcaroase, reprezentând urmele unui proces de pedogeneză petrecut într-un interstadiu al Pleniglaciarului mijlociu. Contextul stratigrafic al secvenţei loessice de la Vii 1 indică situarea ei înaintea Pleniglaciarului superior, fiind în concordanţă cu vârsta IRSL corectată (32 ± 3 ka) obţinută pe sedimentele prelevate deasupra nivelului C1. Nivelurile arheologice observate, detectate doar pe baza prezenţei silexurilor cioplite: A: partea inferioară a cernoziomului B: partea superioară a loess brun gălbui C: partea inferioară a loessului brun gălbui D1: baza loessului brun gălbui CR: piese răspândite pe întreaga grosime a limonului argilos cu concreţiuni calcaroase. Cele câteva piese găsite la baza profilului din 2006 şi reunite sub denumirea de D2 corespund lui CR din 2007. Materialul litic din diferitele niveluri arheologice prezintă o serie de trăsături comune: - aceeaşi materie primă, silexul, cu două origini diferite: aluviunile Dunării şi probabil un afloriment local situat probabil în apropiere - debitaj laminar - facies de atelier Materialul din nivelurile A şi B prezintă aceleaşi caracteristici. El aparţine aceleiaşi industrii litice. Nucleele, în marea lor majoritate erau pregătite în afara sitului, întrucât aşchiile corticale sunt puţin numeroase. Debitajul este semiturnant sau este un debitaj realizat pornindu-se de la o suprafaţă de debitaj unipolară sau bipolară. Debitajul este asemănător pentru seria din D1. În CR procentul aşchiilor corticale este mai ridicat. Silexul local cu cortex proaspăt predomină, ceea ce înseamnă că au fost adunaţi rognonii de silex dintr-un afloriment de craie. Ţinând cont de vârsta IRSL obţinută deasupra nivelului C1, seriile litice ar putea aparţine unui Aurignacian sau unei industrii echivalente.

Note Bibliografice:

1. Păunescu 2000.

Sursa:
Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO