Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Bondoc | Dorel | responsabil | Muzeul Olteniei, Craiova |
În anul 2004, din motive obiective, săpăturile de la Cioroiul Nou s-au desfăşurat relativ târziu, în perioada lunilor octombrie-noiembrie. Terenul vizat spre a fi cercetat era acoperit de culturi agricole aflate în proprietatea unor persoane particulare. După obţinerea acordului proprietarilor, a fost trasată o secţiune S1/2004 (30x2 m), orientată E-V. Cercetări arheologice la Cioroiul Nou s-au mai întreprins ...în anii 19381, 1959-19612 şi 2000-20023. Săpătura din anul 2004 s-a concentrat asupra sistemului de fortificare de pe mijlocul laturii vestice a platoului fortificat; dimensiunile sale, după măsurătorile lui D. Tudor, sunt de 240x135 m. Secţiunea a surprins un val de pământ, împreună cu berma şi şanţul aferente, după cum urmează: - Valul (vallum); are o lăţime la bază de 9 m. Coama sa a fost mult tasată, astfel încât înălţimea păstrată este de 0,8 m. Nu au fost depistate urme de palisadă. - Berma; a fost realizată dintr-un humus de culoare gri-cenuşie şi avea lăţimea de 2,5 m. - Şanţul (fossa); lăţimea constatată la gură este de 6,5 m. Din păcate la adâncimea de -2,2-2,3 m, nu s-a mai putut săpa, ca urmare a nivelului pânzei freatice. Pe fundul şanţului este vizibil un strat consistent de ţigle şi cărămizi fragmentare sau întregi. Acest fapt mă face să cred că nu a fost vorba despre un proces lent de colmatare; dimpotrivă, este foarte posibil ca şanţul să fi fost astupat în mod voluntar, încă din antichitate. În fapt, este vorba despre sistemul de fortificare pus în evidenţă de săpăturile mai vechi4. În spatele valului se găsesc mai multe complexe, aparţinând diverselor nivele de locuire. Materialul arheologic descoperit constă în: - ceramică de uz comun; - ceramică pictată; - ţigle şi cărămizi întregi sau fragmentare; - obiecte din fier; - fibule; - fragmente sculpturale5. Ca urmare a lipsei unor indicii clare, multă vreme s-a crezut că fortificaţia de la Cioroiul Nou, ar fi fost realizată de populaţia civilă a aşezării, spre a-i servi de adăpost în caz de pericol6. Însă descoperirile epigrafice mai vechi7 şi mai noi8 sugerează faptul că fortificaţia ar fi putut fi ridicată de o vexilaţie a Legiunii VII Claudia din provincia Moesia Superior. Este deasemenea posibil, ca la Cioroiul Nou să se fi aflat la un moment dat, şi militari aparţinând Legiunii IV Flavia9.
1. D. Tudor, Oltenia romană, Bucureşti, 1958, p. 176 şi urm.