Localitatea Cehei se află în nord - vestul judeţului Sălaj, pe malul Crasnei, la poalele masivului "Măgura Şimleului". Punctul "Misig" este o "insulă" ceva mai înaltă decât zona mlăştinoasă din acest loc. A fost sondat în 1986 cu prilejul unei săpături de salvare. În vara lui 1996 Muzeul Zalău în colaborare cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj a început cercetarea acestui sit prin săpături ar...heologice. Săpăturile se înscriu în planul general de cercetare arheologică a microzonei "Măgura Şimleului". Săpăturile au constat într-o secţiune (S1/96 = 50 x 2 m) paralelă cu albia Crasnei şi trasată la cca 30 m de malul stâng al râului. S-a urmărit în principal stratigrafia sitului. Doar în câteva locuri (M 12,90 - 13,30 şi m 18 - 18,5) am surprins urmele unui nivel neolitic gros de cca 20 cm. A fost surprins însă un nivel continuu (ce se întinde pe tot parcursul secţiunii) din bronzul târziu. Din păcate partea superioară a acestui nivel a fost afectată de arături pe o adâncime variabilă (15 30 cm). În acest nivel s-au conturat o serie de complexe (gropi şi o locuinţă) din bronzul târziu. Au fost descoperite şi trei gropi ce aveau drept inventar ceramică lucrată la roată ce poate fi datată în secolele III-IV p.Chr. neexistând însă şi un nivel de cultură aferent acestei perioade. În total au fost descoperite 24 complexe arheologice (23 gropi şi o locuinţă). Majoritatea gropilor s-au conturat greu şi doar la nivelul sterilului. Forma lor este variabilă; unele sunt tronconice, înguste la gură şi mai largi spre fund, iar altele sunt de formă cilindrică cu un diametru mic. Inventarul lor este banal: ceramică puţină şi fragmentară, piatră de râu şi micaşist, oase, chirpici, etc. Doar în G4 şi G11 au fost găsite vase parţial intregibile. 17 gropi aparţin bronzului târziu, 3 perioadei sec. III-IV, iar una (G23) aparţine primei vârste a fierului. Două complexe nu au inventar pe baza căruia să le putem atribui unei anume perioade. Locuinţa L1 a fost secţionată oblic. Este o construcţie patrulateră, uşor adâncită (cca 0,6 - 0,7 m de la actuala suprafaţă a solului). Au fost surprinse urmele parilor ce susţineau acoperişul şi urmele unei vetre de foc. Una dintre gropile de stâlp ce aparţin locuinţei a fost săpată chiar în mijlocul unei gropi din bronzul târziu, fapt ce indică o anumită diferenţă cronologică între cele două complexe. Se impune ca atare continuarea săpăturilor în punctul "Misig" prin trasarea unei secţiuni perpendiculare pe S1/96 pentru a verifica situl în zona unde depunerile arheologice par a fi mai consistente.