Secţiunea 4 (S1/1999), suprafeţele 5 (8 x 8 m) şi 6 (6 x 4 m), deschise în 2000 (numerotarea continuă cu S1 a lui Sever Dumitraşcu 1962; S2 Lazarovici 1973; S3 Lazarovici 1974-1975) sunt amplasate în zona centrală a staţiunii, zonă în care începe locuirea şi unde au fost descoperite complexe de fază Vinca A3-B1, în special bordeie. În aceeaşi zonă au fost descoperite morminte şi complexe din epoca bronzului, gr...upul Balta Sărată. Reluarea cercetărilor a fost impusă de nevoia unor precizări stratigrafice şi cronologice şi a unor date statistice privind evoluţia fazei Vinca A precum şi de momentul de încheiere al locuirii vinciene. Probleme mai importante: 1. Nivelul de epoca bronzului, de la adâncimea de -0,20 m, imediat sub stratul de humus şi arabil, are "aglomerări de materiale" pe unele carouri. In una din situaţii am descoperite resturile unei colibe (marcată prin depuneri de cioburi pe orizontală). 2. Nivelul neolitic porneşte de la -0,25m, iar la -0,40m are primele platforme (aglomerări de ceramică şi cioburi provenind de la locuinţe). 3. La 300 m S a fost descoperită o nouă aşezarea cu materiale Vinca C printre care şi un idol perforat de tip Zorlenţ. Stratigrafia: 0-0,15 m humus actual, de culoare brun - gălbui; " 0,15 - 0,25 m strat brun-cenuşos, granulos; la -0,25 m, în colţul de SE apăreau fragmente ceramice de epoca bronzului (gr. Balta Sărată) precum şi resturi de chirpici mărunt, provenit de la pereţi de capăt, de la colibe sau locuinţe uşoare, sezoniere. " 0, 25m strat mai granulos negru-cenuşiu, cu resturi de chirpici de la complexe neolitice ce coboară în adâncime; în strat apar fragmente de râşniţe (2 bucăţi în c. A4şi B2) mari, cu gaură în centru, multe din ele sparte în două. " 0,40 m strat brun, cu resturi de chirpici mărunt şi mai mare pe alocuri (aglomerarea 17 c. A5, aglomerarea 18 în C1, B1), cu foarte multă ceramică în unele carouri (c. B4, C4, C3 vezi şi statisticile generale pe carouri); " 0,55m stratul strat brun gălbui, amestecat cu resturi de chirpici împrăştiat. Stratul este nivelul de dărâmare al unor complexe " 0,60 m acelaşi strat cu dărâmături masive de complexe, cu împrăştieri în imediata vecinătate a lor. Coliba 16, de epoca bronzului, grupul Balta Sărată, faza II; la -0,20m apare o aglomerare de fragmente ceramice pe orizontală. Locuinţa 18, parţial preparată, continua sub profilul de SE al suprafeţei, avea lăţimea de 2,5 m. Peretele locuinţei a fost slab ars, resturi de pământ galben nears sunt printre bucăţile de chirpici arse. Locuinţa a avut o locuire îndelungată, podeaua având trei refaceri cu lut galben, ultima reparaţie a suferit arderi de la incendierea locuinţei. În vecinătatea colţului de vest au fost descoperite două zone gospodăreşti şi unele depuneri rituale, legate de abandonarea locuinţei. Lângă peretele de nv se aflau în situ o râşniţă şi un lustruitor. Peste acestea au fost depuse, cu gura în jos, alte 6 râşniţe. În vecinătate, la cca. 1m, lângă peretele de NE, se afla o vatră neamenajată deasupra căreia se afla la uscat, în momentul incendierii construcţiei, o plasă de pescuit cu avea 15 greutăţi din prundiş, de forma acelor "Pebbels Idol" şi trei greutăţi de lut pentru plasă cu gaura mare. Între cele două zone se găseau 4-5 vase sparte ritual şi depuse pe podea, toate cu gura în jos, peste care au fost împinşi pereţii locuinţei (cel de NE şi SE) după ce parţial au ars. Lângă peretele de SV, într-o albiere, au fost depuse mai multe fragmente ceramice (picioare de cupă, străchini sparte) şi câteva râşniţe şi lustruitoare cu faţa în jos. Rezultă că avem de a face cu un ritual legat, foarte probabil, de decesul membrilor familiei ce a impus incendierea casei şi depunerile rituale respective. Materialul din locuinţă aparţine fazei Vinca B1. In colţul sudic al suprafeţei a apărut o aglomerare de chirpici ce intră în profil, destul de curioasă, ce pare a fi rest al unui cuptor (de tipul celor cuptorite) sau siloz.