.
Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Balta Sărată - Câmpul lui Poşta | Anul: 1999
Anul:
1999
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului
Perioade:
Neolitic;
Epoca bronzului
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Mormânt izolat
Județ:
Caraş-Severin
Localitate:
Caransebeş
Comuna:
Caransebeş
Punct:
Balta Sărată - Câmpul lui Poşta
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Lazarovici Gheorghe Universitatea "Eftimie Murgu", Reşiţa
Petrescu Sorin Marius Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice de la Balta Sărată (Caransebeş) au fost efectuate în punctul "Câmpul lui Poşta" în perioada 6 iulie – 18 august 1999, pe terasa a treia a râului Timiş. Colectivul de cercetare a fost alcătuit din prof. univ. dr. Gh. Lazarovici de la Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa şi dr. Sorin M. Petrescu de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al regimentului de Graniţă Caransebeş. În vederea... începerii cercetărilor a fost defrişată de tufişuri o suprafaţă de 40 mp şi a fost trasată o secţiune orientată N-S cu dimensiunile de 10 x 2 m şi numită convenţional S4/1999. Din punct de vedere stratigrafic, primul nivel (de jos în sus) îl constituie un strat din lut gălbui, steril arheologic, ce apare la adâncimea de 1,80 m în caroul 5 şi coboară la 2,60 m în caroul 1. Urmează un strat de cultură de culoare brună cu pigmentaţie de cărbune şi chirpici ce conţine colţul unui bordei (în caroul 1) şi ale unei locuinţe aparţinând culturii Vinca. Peste acest nivel urmează un nou nivel de locuire vinciană, reprezentat printr-o locuinţă de suprafaţă de dimensiuni mari (Vinca faza B1 – B2). Deasupra acestui nivel a fost observat un strat de culoare brună cu slabe urme neolitice. În acest strat, între 0,30 – 0,90 m în caroul 3 a apărut un mormânt de incineraţie aparţinând grupului cultural Balta Sărată, respectiv fazei a II-a a grupului. Ceramica din nivelul de cultură neolitic este reprezentată prin cupe cu picior, boluri, vase bitronconice, străchini. Decorul este realizat sub formă de incizii, împunsături, pliseuri, caneluri şi elemente alveolate. Predomină ceramica semifină şi fină, nelipsind însă ceramica uzuală. Materialul litic este bogat, fiind recoltate 213 unelte întregi şi fragmente din silex, obsidian, opal, cornalină şi citrin. Printre descoperiri se numără şi doi idoli fragmentari – dintre care unul de dimensiuni mai mari. Mormântul de incineraţie din epoca bronzului este compus din 6 vase (urna, strachina-capac, un vas mare şi trei ceşti) şi o fusaiolă din lut. Urna şi vasul sunt arse secundar iar în afară de urnă, toate celelalte vase sunt în stare fragmentară. În urnă s-a descoperit o falangă umană arsă iar în apropiere resturi de oase calcinate aparţinând ofrandei de carne (oase de ovis aries).

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO