Cercetările interdisciplinare desfăşurate în cadrul sitului arheologic Capidava şi în teritoriul adiacent cetăţii romano-bizantine continuă eforturile din anii anteriori destinate modernizării cercetărilor arheologice din acest important sit dobrogean. În luna august 2009 au fost desfăşurate studii geomagnetice prin măsurători magnetometrice cu ajutorul unui echipament geofizic - magnetometru fluxgate Barting...ton Grad601-2 - proiectat să măsoare şi să înregistreze, cu o înaltă acurateţe, valorile de gradient magnetic vertical la suprafaţa solului (date suplimentare referitoare la echipamentul folosit şi strategia de lucru în teren sunt furnizate în anexă). Măsurătorile geomagnetice au fost derulate în trei dintre sectoarele sitului arheologic: - în interiorul incintei, de la curtina de NE, între turnurile 4 şi 5, către interior - suprafaţa de 2.000 m2; în exteriorul incintei la SE de curtina dintre turnurile 6 şi 7 - suprafaţa de 1.600 m2; în zona termelor - suprafaţa de 2.000 m2. Suprafaţa totală studiată geomagnetic însumează 5.600 m2. Densitatea de înregistrare a datelor de gradient magnetic este de 4 înregistrări pe metru în direcţia axei x şi 1 înregistrare pe metru în direcţia axei y. Numărul total de valori înregistrate este de 22.400. În aceste an au fost continuate eforturile de documentare topografică a cercetărilor arheologice prin măsurători geodezice executate cu ajutorul teodolitului automat - staţii totale Leica TCR 850 şi Leica TCR 410. Au fost executate măsurători topografice complexe pentru înregistrarea detaliilor de săpătură şi a vestigiilor descoperite, în fiecare dintre sectoarele cercetate arheologic în 2009. Tot prin mijloace topografice s-a asigurat corelarea rezultatelor măsurătorilor geomagnetice cu planul general al sitului. Au fost continuate eforturile de integrare a informaţiilor provenite din mai multe surse - planuri de situaţie şi de săpătură provenite din cercetările întreprinse în anii anteriori, imagini aeriene şi date furnizate de misiuni spaţiale, documentaţie cartografică de arhivă, seturi de date geofizice etc. Cercetări geofizice. Bazele teoretice ale metodei magnetometrice Prezenţa câmpului magnetic terestru, denumit şi câmp geomagnetic, este cunoscută încă din antichitate şi a servit, graţie acului magnetic, la orientarea în spaţiul geografic. Direcţia şi valorile normale ale câmpului magnetic terestru (ce îşi are originea în nucleul planetei) sunt însă modificate de proprietăţile magnetice, diferite, ale minereurilor şi rocilor ce compun scoarţa terestră. Această din urmă sursă de influenţă se află însă la distanţe mult mai mici în raport cu raza pământului. Prin măsurarea direcţiei şi valorilor câmpului magnetic total, în orice punct de pe suprafaţa pământului, măsurăm, astfel, cumulat, atât direcţia şi valoarea normală a câmpului cât direcţia şi valoarea anormală (sau anomală) provenită din surse apropiate. Denumim, prin urmare, anomalii magnetice, aceste variaţii anomale ale proprietăţilor magnetice, ce corespund unor variaţii structurale ale materialelor din subsol. În practică, este de multe ori convenabilă măsurarea unui gradient, în loc de valoarea totală a câmpului magnetic terestru. În cazul de faţă au fost măsurate valorile de gradient magnetic vertical, o metodă ce îşi are o largă răspândire în cazul studiilor magnetice de mică adâncime şi care oferă rezultate foarte bune în cercetarea geofizică a siturilor arheologice. Configuraţia de măsură folosită permite identificarea anomaliilor magnetice ce provin de la adâncimi de până la 2,5 m. Prelucrarea şi interpretarea datelor geomagnetice Datele înregistrate sunt redate sub forma unor hărţi (imagini) magnetice. Pentru fiecare valoare înregistrată (sau interval de valori) este asociată o culoare sau o nuanţă de gri. Variaţiile de culoare sau de nuanţe de gri din imaginile obţinute reflectă variaţiile proprietăţilor magnetice ale structurilor naturale şi antropice din subsol, permiţând astfel identificarea şi caracterizarea anomaliilor magnetice. Pentru cazul studiului geomagnetic al siturilor arheologice, este de aşteptat ca o parte din anomaliile magnetice identificate să fie produse datorită materialelor antropice şi a structurilor construite de către om. De cele mai multe ori simpla asociere, printr-o funcţie lineară, dintre valorile de gradient magnetic înregistrate şi culori, nu permite observarea (tuturor) anomaliilor magnetice din teren şi caracterizarea acestora. De aceea, în procesul de prelucrare sunt utilizate abordări complexe descrise de algoritmi matematici. În baza acestor algoritmi acţionăm fie asupra seturile de date înregistrate din teren (în fapt, copii ale acestora), fie asupra imaginilor anterior obţinute. Imaginile finale sunt referenţiate topografic realizând în acest fel corespondenţa între anomaliile identificate analitic şi coordonatele lor reale din teren. Analiza datelor geomagnetice Planurile distribuţiei valorilor de gradient magnetic din cele trei sectoare investigate în 2009 la Capidava sunt redate sintetic în planşe. Au fost aplicate corecţii de egalizare între cele două grupe de senzori şi corecţii de egalizare între profile. Aceste din urmă corecţii, sunt necesare deoarece parcurgerea gridului a fost făcută în zig-zag, strategie care conduce la uşoare diferenţe de unghi al sistemului de măsură faţă de normala la suprafaţa solului. Domeniul de reprezentare al valorilor a fost restrâns de la valorile maxime înregistrare - uzual între -100 şi 100 nT (nanoTesla) la un interval util mult mai restrâns - uzual între -6 şi 6 nT. În final, imaginile astfel obţinute au fost referenţiate în Sistemul Naţional de Referinţă (Stereo 70) şi integrate (GIS şi CAD) în ansamblul general. Interpretarea seturilor de date geomagnetice este în curs şi ea va face obiectul unui raport geofizic ulterior. [Dan Ştefan, Maria Magdalena Ştefan]