Suprafaţa cercetată: - sondaj SI/secţiune SI (2 x 10 m) În perioada 10-15 august 2007 a fost executat un sondaj (SI) la cca. 4-500 m E-NE de incinta cetăţii Capidava, pe platoul unui deal ce oferă o bună vizibilitate spre intrarea în cetate. Scopul cercetării: - identificarea unor complexe arheologice extramurane; observaţii privind raporturile dintre cetate şi teritoriul învecinat. În acest sens am trasat ...o secţiune SI, orientată E-V de 2 x 10 m, în care am descoperit trei complexe arheologice: - C1- groapă circulară la -0,80m, săpată în solul galben-cenuşiu; jumătate din aceasta se află în profilul de N al secţiunii; necercetată în această campanie; - C2 – mormânt de inhumaţie; - C3 – pavaj(?) din cărămizi şi ţigle romano-bizantine. Mormântul este în groapă simplă, fără sicriu, orientat E-V; poziţia mâinilor – împreunate pe bazin; capul cu privirea spre răsărit, căzut uşor pe umărul stâng. Datorită texturii prăfoase a solului nu am putut identifica groapa mormântului. Defunctul a fost descoperit la -0,70 m de nivelul actual de călcare. La cca. 30 cm deasupra lui a fost identificat un strat de pietre mărunte, cu fragmente ceramice medievale (un vas reîntregibil). Probabil, acest strat avea un rol de protecţie a mormântului, dată fiind adâncimea mică la care a fost găsit. Orientarea defunctului, cu capul spre V, poziţia mâinilor (împreunate pe bazin) şi nu în ultimul rând oala medievală (sec. XI p.Chr.) ne-a determinat să datăm acest mormânt în perioada medievală. Pavajul(?) realizat din spărturi de ţiglă şi cărămidă romană, apare la acelaşi nivel cu defunctul din perioada medievală, în c.4 şi 5. Deasupra acestui rest de pavaj(?) am descoperit ceramică romano-bizantină(sec. IV-V) şi medievală (sec. XI). Acest complex arheologic l-am datat, larg, în perioada romană târzie. Din punct de vedere al stratigrafiei, nu am putut identifica încă niveluri distincte de locuire, dar după stratul vegetal urmează 60-70 cm de sol galben - cenuşiu, prăfos, cu materiale arheologice – pietre, resturi osteologice, fragmente de amfore, castroane şi oale, majoritatea de sec. IV p.Chr. şi fragmente ceramice medievale (oale de sec. XI) - amestecate. Dat fiind timpul relativ scurt alocat acestui sondaj şi numărul mic de lucrători, de anul acesta, nu putem trage încă concluzii asupra locuirii de pe acest platou. Cu siguranţă locuirea sau activităţile umane de pe acest deal sunt strâns legate de etapele de evoluţie ale cetăţii, cercetările viitoare urmând să completeze imaginea locuirii în zona extramurană. [Cătălin Dobrinescu]