.
Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2002
Anul:
2002
Epoca:
Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate
Județ:
Constanţa
Localitate:
Capidava
Comuna:
Topalu
Punct:
Cetate
Sector:
Sectorul III-VI
Toponim:
Capidava
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Covacef Zaharia responsabil sector Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Dobrinescu Cătălin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Florescu Radu responsabil Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Matei Cristian responsabil sector Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Miron Costin responsabil sector Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Opriş Ioan Carol responsabil sector Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Pinter Zeno-Karl Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Ţiplic Ioan Marian responsabil sector Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN:
Raport:

Săpăturile din vara anului 2002 au urmărit degajarea carourilor cu indicativul 72, în continuarea celor deja excavate în cursul campaniilor precedente. În careul U 72 a putut fi astfel pusă în evidenţă o încăpere aparţinând după toate probabilităţile ultimului nivel romano-bizantin evidenţiat în această parte a cetăţii, ale cărei ziduri au apărut imediat sub actualul nivel de călcare. Zidurile sale perimetral...e sunt de foarte slabă calitate şi au fost realizate din piatră şi cărămizi legate cu pământ. Lipseşte zidul care închidea ansamblul spre U 73 (partea păstrată este în forma U şi măsoară 1,60 x 3,30 x 1,80 m). În interiorul camerei amintite a putut fi identificată şi podeaua de lut bătut aferentă, la cca. -0,50 m adâncime (faţă de actualul nivel de călcare). Materialul arheologic descoperit constă din ceramică fragmentară romano-bizantină, databilă în secolul VI p. Chr. La exteriorul acestui complex, spre martorul dintre careurile U-Ţ 72, într-o dărâmătură de chirpic au apărut 3 amfore fragmentare, din tipurile provinciale pontice Opaiţ B V/ Bjelalac XXIV/Kuzmanov XIV varianta 1 şi Antonova V/ Kuzmanov XVI/ Opaiţ B I d. Zidul de blocare al porticului marii clădiri basilicale dinspre S, ridicat îngrijit din piatră cu pământ la limita carourilor V 72-73 şi cunoscut din campaniile precedente, se păstrează şi la limita U 72-73, pe o lungime de 2,90 m între pilele 2-3 (numărătoarea începe cu pila nr. 1 a porticului, în forma literei L). Spre deosebire de situaţia de la limita careurilor V 72-73, unde acest zid avea o înălţime păstrată considerabil mai mare (1,40 m), cel mai înalt rând de piatră păstrat între U 72-73 ajunge la numai 0.70 m înălţime, fiind parţial demantelat odată cu distrugerea zidului dinspre portic al încăperii descrise mai sus. A fost degajat şi martorul păstrat între careurile Ţ-U 72 (pe o lungime de 2 m şi 0.80 m lăţime), în vederea punerii în evidenţă a străzii şi a trotuarului ce o mărginea. Acesta din urmă a putut fi evidenţiat doar înspre sud, în timp ce pe partea opusă existenţa zidul castrului târziu (ca şi poziţionarea sa faţă de limita caroului) făceau imposibilă urmărirea acestui obiectiv pentru moment. În careul Ţ 72 o monedă din bronz foarte corodată a apărut la nivelul străzii, iar o a doua (din acelaşi material) a fost găsită în acelaşi careu, mai precis în stratul de dărâmătură conţinut de martorul demolat în cursul acestei campanii. Au fost realizate profiluri şi grunduri pentru careurile săpate, alte desene şi fotografii digitale pentru piesele descoperite, cât şi pentru documentarea diverselor faze ale săpăturii.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO