Bucşani I (La Pod) Cercetarea arheologică de la Bucşani-Pod a dus la descoperirea unui număr important de resturi faunistice care aparţin următoarelor clase de animale: Bivalvia (scoici), Pisces (peşti), Reptilia (reptile), Aves (păsări) şi Mammalia (mamifere). Numărul total de fragmente prelevate, depăşeşte în acest moment peste 4.200 de piese, dintre care au putut fi determinate până la nivel de specie peste... 2.500 (60 %). Cele mai numeroase resturi aparţin mamiferelor, circa 2.300 de resturi determinate. Spectrul faunistic relevă atât specii de animale domestice: Bos taurus (vita domestică), Ovis aries (oaia), Capra hircus (capra), Sus domesticus (porcul), Canis familiaris (câinele), cât şi sălbatice: Lepus europaeus (iepurele de câmp), Castor fiber (castorul), Vulpes vulpes (vulpea), Ursus arctos (ursul), Mustela putorius (dihorul), Martes sp. (jderul), Meles meles (bursucul), Lutra lutra (vidra), Felis sylvestris (pisica sălbatică), Equus caballus. (calul), Sus scrofa (mistreţul), Cervus elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (căpriorul), Bos primigenius (bourul), Bison bonasus (zimbrul). Fauna provine atât din nivelul 1 (N 1), circa 1300 de resturi, cât şi din nivelul 2 (N 2) circa 1000. Având în vedere că până în prezent nu s-au evidenţiat diferenţe majore între cele două niveluri de cultură, atât la nivelul paleo-economiei, cât şi al biometriei, noi vom trata fauna în acest raport ca un tot unitar. Spectrul faunistic descoperit relevă că populaţiile eneolitice de la Bucşani se ocupau atât cu creşterea animalelor, cât şi cu vânătoarea. Astfel în cadrul activităţii de creştere a animalelor, se exploatau cu predilecţie bovinele, care aveau o talie medie. Acestea sunt urmate ca pondere de suine şi ovicaprine. Cornutele mari şi mici erau exploatate în principal pentru produsele lor secundare. Vânătoarea pare să joace un rol important în paleo-economie, dacă avem în vedere numărul mare de resturi (40%) şi indivizi prezumaţi (45%). Ea are un caracter net alimentar, deoarece predomină animalele de talie mare şi medie: cerbul, bourul, calul sălbatic şi mistreţul. Cercetările viitoare arheozoologice sperăm să releve mai multe informaţii în ceea ce priveşte evoluţia paleo-economiei animaliere a populaţiilor eneolitice de la Bucşani pe cele trei nivele de cultură observate până în prezent, dacă avem în vedere că tell-ul de aici se constituie într-un model de cercetare pluridiscilpinară. Bucşani II (La Pădure) Cercetarea arheologică de la Bucşani "La Pădure" a dus la descoperirea unui număr mic de resturi faunistice care aparţin numai mamiferelor (clasa Mammalia). Numărul total de fragmente prelevate, depăşeşte în acest moment peste 550 de piese, dintre care au putut fi determinate până la nivel de specie 211 (38,4%). Toate aceste resturi fac parte din categoria deşeurilor menajere, ele prezentând toate caracteristicile acestei categorii de vestigii arheologice (urme de ardere, de tăiere, de dinţi). Materialul osos din primul nivel este destul de bine conservat, starea de conservare îmbunătăţindu-se pe măsură ce creşte adâncimea săpăturii (de exemplu resturile osoase din primii 30 de centimetri ai stratului arheologic sunt friabile, calitatea analizei arheozoologice reducându-se mult). Acest lucru a fost observat şi în cazul tell-ului de la Bucşani "La Pod" aflat doar la 2.2 km. S-au identificat 5 specii de mamifere domestice: Bos taurus (vita domestică), Ovis aries (oaia), Capra hircus (capra), Sus domesticus (porcul), Canis familiaris (câinele), cât şi opt sălbatice: Castor fiber (castorul), Vulpes vulpes (vulpea), Meles meles (bursucul), Equus caballus, (calul), Sus scrofa (mistreţul), Cervus elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (căpriorul), Bos primigenius (bourul). Fauna analizată evidenţiază în acest moment al studiului că activitatea de creştere a animalelor este o ocupaţie importantă pentru populaţia eneolitică de aici. Predominante sunt resturile de bovine. Vânatul este bine reprezentat ca număr de specii şi resturi (30%). Cele mai numeroase fragmente aparţin cerbului şi bourului, specii de talie mare care furnizau o cantitate apreciabilă de carne. Studiile viitoare sperăm să ne permită individualizarea mai bine a caracteristicilor faunei din acest sit, precum şi integrarea informaţiilor de paleo-economie din microzona Bucşani, într-un model de exploatare a resurselor animale de către populaţiile eneolitice de aici.