În cursul campaniei de săpături din 1999, colectivul şantierului şi-a propus următoarele obiective: - cercetarea completă a nivelului de abandon al aşezării eneolitice (c.Gumelniţa) din suprafaţa B; - cunoaşterea caracteristicilor ultimelor secvenţe de locuire, ale comunităţii gumelniţene, de pe tell. După săparea depunerilor arheologice aparţinând epocii La Tene, s-a început, încă din campaniile precedente..., cercetarea unui nivel arheologic situat la partea superioară a tell-ului. Deşi interesant din punctul de vedere al materialelor eneolitice descoperite (c.Gumelniţa), în cadrul său nu s-au putut distinge şi niveluri de locuire gumelniţene caracteristice. Probabil, expuse o perioadă îndelungată de timp proceselor pedogenetice, depunerile amintite s-au dezagregat, rezultând formarea uni nivel ,,de abandon,, a cărui grosime esta cuprinsă între 0,60 – 0,80 m În campania din 1999, s-a reuşit cercetarea integrală a acestuia. Al doilea obiectiv important, realizat de colectivul şantierului, a constat în evidenţierea ultimelor complexe de locuire gumelniţene de la partea superioară a aşezării. Astfel, s-au delimitat resturi ale unor locuinţe neincendiate (L 32,L33 ), a două complexe (C 172-tranşee, C 173) şi a fost finalizată cercetarea locunţei nr.31. Între descoperirile de aici (ceramică, unelte), reţinem existenţa unui material carpologic divers (grâu, măzăriche,ghindă). Materiale arheologice, descoperite în urma acestei campanii, se înscriu în repertoriul de artefacte cunoscut pentru cultura Gumelniţa. Fauna de mamifere, Dragoş Moise, MNIR - CNCP Rezultatele studiului materialului osteologic recoltat din nivelurile târzii gumelniţene (suprafeţele beta şi gama) sunt interpretate comparativ cu cele ale materialului provenit din nivelurile gumelniţene mai vechi (corespunzatoare suprafeţei alfa). Nu sunt sesizabile modificari majore atât ale economiei animaliere, cât şi a taliei animalelor domestice pe toata evoluţia locuirii Gumelniţa din aceasta aşezare.