În urma cercetărilor arheologice de suprafaţă, generate de supravegherea arheologică de pe traseul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, în luna februarie 2009 în zona km 41-47 am identificat două noi situri arheologice în localităţile Belciug şi Râfov, ambele în judeţul Prahova. Alături de cercetarea de suprafaţă, de-a lungul său respectivul tronson a fost sondat mecanizat, obţinându-se informaţii suplimentare privi...nd prezenţa, întinderea şi stratigrafia acestor situri arheologice. Toate aceste informaţii corelate au impus realizarea unor cercetări arheologice preventive pentru descărcarea de sarcină arheologică a respectivelor zone. Situl de la Belciug se află la km. 43+225m - 43+330 m ai autostrăzii Bucureşti - Ploieşti, pe terasa primară de pe partea de E a râului Teleajen, în zona câmpiei Gherghiţei. Modificările geomorfologice au făcut ca în prezent râul Teleajen să curgă la cca. 100 m V faţă de vechea terasă. În mijlocul sitului a fost depozitat pământul rezultat din decaparea a 0,30 m de pământ de pe firul autostrăzii. În funcţie de acest depozit de pământ am împărţit situl în trei sectoare, respectiv N, S şi central (zona depozitului). Au fost trasate şi cercetate 26 de secţiuni, 24 de casete, 6 şanţuri mecanizate. În cazul majorităţii locuinţelor au fost demontaţi şi martorii stratigrafici. Suprafaţa totală săpată a acoperit aproximativ 1600 m2. Suprafaţa acoperită de cercetare a fost de aproximativ 3500mp. Secţiunile au avut orientarea S - N în cazul sectoarelor de S şi N, respectiv E - V în cazul sectorului central. Casetele au fost adosate secţiunilor, dar au fost şi cazuri când au fost trasate independent de secţiuni pentru acoperirea unor suprafeţe necercetate. Cercetarea arheologică a depăşit spre V şi E marginile firului autostrăzii, iar spre N şi S au fost identificate limitele sitului. Stratigrafia sitului prezintă mai multe nivele de locuire. Au fost identificate două nivele arheologice Latène, un nivel de locuire din sec. VI-VII p.Chr. (cu mai multe etape de evoluţie), două nivele medievale inconsistente (sec. XVI-XVIII) şi patru morminte de inhumaţie medievale. Primul nivel Latène a fost identificat la adâncimea de 1,50-1,80 m. Acest strat gros de 0,20-0,25 m, are culoarea roşcată, sau cenuşie spre marginea de V a sitului. Au fost identificate locuinţe arse, având suprafeţe relativ mari, câteva gropi. Grosimea chirpiciului ars are cca. 0,10-0,25 m. Inventarul acestor locuinţe este extrem de sărăcăcios. Spre marginea de V a sitului în acest nivel arheologic, într-un strat cenuşiu, gros de 0,20-0,25 m, am descoperit zone foarte bogate în material arheologic specific, respectiv ceramică, oase de animale. Toată ceramica este fragmentară. Această zona pare să fie rezultat al unor activităţi cu caracter menajer. Acest nivel arheologic a fost identificat în toate sectoarele, fiind cercetat mai ales în sectoarele de S şi central. Inventarul aşezării constă în ceramică lucrată la mână, dar şi la roată, fusaiole din lut, câteva piese din metal, oase de animale. Pe baza materialului pare să aparţină sec. IV-III a.Chr. Al doilea nivel de locuire Latène se află la 0,30-0,60 m deasupra primului strat Latène, între acestea fiind identificată o depunere aluvionară ce are grosimi variabile, mai mari spre nordul sitului, mai mici spre albia râului. Are grosimea de aproximativ 0,20 m. Au fost identificate câteva locuinţe incendiate, mai multe gropi, câteva vetre, două cuptoare. Acest nivel arheologic a fost identificat în toate sectoarele, totuşi în cel de N fiind foarte firav, marcat doar de câteva fragmente ceramice şi o groapă izolată. Mai remarcăm zone în care apar foarte multe fragmente ceramice sau oase, fără să fie identificate complexe. Acest nivel arheologic este puternic afectat de locuirea din sec. VI-VII p.Chr. Inventarul aşezării constă în ceramică lucrată la mână decorată cu brâu alveolat, dar şi la roată între care se remarcă câteva fragmente de amfore, fusaiole din lut, câteva piese din metal, os, corn, oase de animale. Materialul pare să aparţină sec. IV-III a.Chr. Stratul arheologic din mileniul I, are o grosime de 0,30-0,40 m, aflat sub stratul galben nisipos aluvionar gros de 0,30-0,50 m. Are culoarea cenuşiu-negricioasă, structură argiloasă. Acest nivel este separat de al doilea nivel Latène de un strat natural gălbui argilos gros de 10-15cm. Au fost identificate şi cercetate 26 de locuinţe adâncite, un complex adâncit cu două cuptoare cotlonite în mal, o groapă cu cuptor cotlonit, un cuptor „în are liber", în jur de 20 de gropi „menajere". Locuinţele au în plan formă dreptunghiulară, colţurile rotunjite. Au fost descoperite gropi de par dispuse pe laturi sau colţuri. Gropile de par se adâncesc 0,20-0,30 m. Locuinţele sunt adâncite între 0,20 m şi 0,50 m de la nivelul de săpare surprins de cercetare. Au ca structură de combustie cuptoare sau pietrare, amplasate într-unul din colţurile locuinţei. În cazul a trei locuinţe din sectorul de N am identificat prezenţa a două cuptoare, unul era construit în calup de lut rezervat al doilea fiind cotlonit în mal. Două dintre locuinţele cercetate au fost incendiate. De remarcat că aceste locuinţe sunt adâncite maximum 0,20 m în statul gălbui mult mai consistent în sectorul de N în care au fost descoperite respectivele locuinţe. Am identificat şi cazuri de întretăieri de complexe, respectiv gropi ce taie locuinţe, sau locuinţe suprapuse. În două cazuri sunt întretăieri de două locuinţe, iar într-un singur caz am identificat o suprapunere de trei locuinţe. Materialul arheologic descoperit se concentrează în jurul locuinţelor. Cel conservat in situ în cadrul locuinţelor este relativ sărac, se concentrează cu predilecţie, cu excepţia locuinţelor incendiate, în zona cuptoarelor. Inventarul aşezării destul de bogat pentru standardele epocii, este format din ceramică, oase de animale, foarte rar piese de metal (bronz, fier), os (pieptene fragmentar), corn, lut. Au fost descoperite şi vase întregi sau întregibile. Pe trei vase lucrate la mână se află incizate, în pasta moale, cruci. Toate aceste fragmente cu „semne" provin din locuinţe, unul fiind descoperit în interiorul unui cuptor. Referitor la ceramică, lucrată la roată sau la mână, frecvente ca forme sunt vasele borcan, dar am identificat şi câteva tipuri de vase ce apar mai rar cum sunt tipsiile, capacele, un pahar cu picior. Am descoperit şi ceramică decorată în registre cu striuri sau vălurit. Mai multe locuinţe, după abandon, au fost utilizate ca „gropi menajere", umplutura fiind foarte bogată în oase şi ceramică fragmentară. Această situaţie, dar şi întretăierea unor complexe (locuinţe sau gropi), depunerea materialului arheologic pe două nivele, relativa densitate a locuinţelor, indică cel puţin două etape de locuire. Pe baza ceramicii, lucrată la mână sau roată, putem atribui acest nivel arheologic culturii Ipoteşti-Cândeşti, sec. VI-VII. Primul nivel medieval constă în gropi şi câteva locuinţe incendiate surprinse doar. În al doilea nivel medieval, denumit de noi „modern", au fost descoperite trei locuinţe adâncite ce aveau cuptoare cotlonite în mal, mai multe gropi. Toate complexele perforează nivelul de locuire din sec. VI-VII, umplutura are culoarea gălbuie, nisipoasă, fiind probabil efect al unei depuneri aluvionare. Am constatat prezenţa aceluiaşi tip de umplutură şi în cazul a celor trei morminte descoperite în sectorul de S. Inventarul este foarte sărăcăcios, fiind descoperite doar câteva fragmente ceramice parţial. Cele patru morminte de inhumaţie sunt orientate aproximativ V - E cu mici deviaţii. Trei morminte au fost descoperite în sectorul de S, al patrulea în sectorul de N. Unul din mormintele din sectorul de S a avut ca inventar o monedă de argint perforată, descoperită în zona antebraţului stâng. Moneda a fost datată în sec. XVI (datare A. Vâlcu - I.A.B. căruia îi mulţumim). Materialul descoperit la Belciug se află în depozitele MJIA Prahova, fiind în curs de prelucrare, restaurare.