În campania de cercetări arheologice din anul 2000 am continuat investigaţiile cu scopul de a clarifica incertitudinile rămase neelucidate în campania precedentă. Pentru acest lucru am prelungit caseta C. 1 de pe latura nordică a secţiunii spre V cu 7,1 m începând chiar cu latura vestică a sa, iar spre N cu 4,7 m chiar din latura nordică a secţiunii rezultând o casetă C. 2 de 7,1 x 4,7 m. La 3,4 m de capătul v...estic al secţiunii, chiar în capătul vestic al casetei, pe latura sudică a acestuia la adâncimea de -0,05 m a apărut o aglomerare de pietre mari de râu, care iese cu 2,35 m din peretele sudic spre N şi merge paralel cu latura sudică aproximativ 3,8 m. Între pietre există cărămizi roşii întregi şi sfărâmate, căzute şi pământ negru. Sub aranjament, adâncindu-se cu 0,2 m, un alt aranjament de pietre între care se găseşte sol aluvionar, gros de 0,08 m urmat la -0,5 m de solul virgin. În colţuI de SE aI casetei, tot pe Iatura sudică şi sprijinit în E pe latura estică pietre mari de râu peste care este pământ ars roşu şi galben cu cărămizi roşii adâncit în sol cu 0,05 m, care ies în casetă cu 0,5 m spre vest. Pământul ars cu cărămizi are grosimea de 0,05 m marcând un fel de vatră lutuită. Sub vatră din nou pietre mari de râu care se adâncesc până la solul virgin pe care se mai găsesc cărămizi roşii sfărâmate. Aranjamentul se întinde spre N pe o lungime de 2,3 m şi are lăţimea de 0,7 m. La capătul nordic câteva cărămizi roşii şi una refractară. Totul se adânceşte faţă de solul actual cu 0,3 m, la bază existând pământ ars gălbui. Între cele două aranjamente, pe o suprafaţă de 2,5 x 2,05 m, la adâncimea de -0,38 m există cărămidă roşie întreagă pe care s-a găsit gâtul cu buză inelară şi un fragment dintr-o butelie din sticlă. În colţul de NV al casetei apare o nouă vatră din cărămizi roşii de 1,48 x 0,9 m. Între vatra din partea de SV şi cea amintită mai sus se află un mic cerc din piatră şi cărămidă roşie şi refractară cu diametrul de aproximativ 1,5 m. Ca materiale arheologice au fost descoperite fragmente de recipiente din sticlă incoloră şi colorată, fragmente ceramice de culoare roşu cărămiziu, din pastă grosieră şi fină asemănătoare cu cele descoperite în campania precedentă, o monedă din bronz care din cauza coroziunii este iIizibilă, fragmente de "oale" pentru topit sticla din material refractar, fragmente de unelte din fier corodate, etc. Pe latura sudică a secţiunii, în capătul estic am deschis o a treia casetă C. 3 , orientată N - S, lungă de 7 m şi lată de 3 m, în care nu am reuşit să ne adâncim decât până la -0,1 m din lipsă de fonduri suficiente pentru cercetare. În caseta C. 3 continuă aglomerarea de pietre descoperite în secţiune în campania de cercetări din anul 1999. Se impune continuarea cercetărilor şi în anul 2001 prin adâncirea casetei C. 3 şi deschiderea unei noi casete pe latura sudică a secţiunii, dar în capătul vestic al acesteia, orientată N - S, care să lămurească orientarea pietrelor din secţiune descoperite în anul 1999, definitivând în felul acesta planul instalaţiei pentru topit sticla care se profilează. Totodată este necesară depistarea şi localizarea celei mai vechi instalaţii pentru topit sticla atestată în a doua jumătate a sec. XVIII, precum şi a coloniei de sticlari care a fiinţat aici până în secolul al XIX-lea.