Cercetările au fost prilejuite de construirea unei locuinţe familiale şi birouri în partea de N a municipiului Alba Iulia, la E de Bazinul Olimpic. Zona unde urmează a se edifica obiectivul în cauză este cunoscută în literatura de specialitate pentru descoperirile din epoci istorice diferite: preistorică, romană şi post romană. Astfel la cca. 130 m NV de proprietatea d-lui Tiucă se află un sit arheologic clasa...t în LMI, cod: AB-I-m-A-00005; la cca. 60 m NV au fost descoperite în anul 2006 13 morminte datate în sec. VI; la cca. 110 m V pe locul actual al magazinului Profi au fost dezvelite 397 morminte de epocă romană1, iar pe amplasamentul Staţiei de carburanţi OMV 192 morminte de epocă romană şi medieval-timpurie2; la cca. 15 m N şi 5 m V au fost descoperite complexe aparţinând epocii romane şi postromane3. Unităţi de săpătură: C1 - 8,80 x 11 m orientată pe direcţia NV-SE Stratigrafia: -0 -0,40 m strat vegetal de culoare neagră şi consistenţă măzăroasă; -0,40 -0,70 m strat de cultură de culoare negricioasă şi consistenţă lutoasă aparţinând epocii bronzului sau după caz epocii romane; -0,70 -0,90 m strat de culoare galbenă şi consistenţă lutoasă, steril din punct de vedere arheologic. Complexe descoperite: La -0,76 m a apărut o locuinţă romană (L1) de tip semiadâncit. Ea era plasată pe latura de SE a suprafeţei cercetate şi a fost surprinsă parţial. Podeaua locuinţei a apărut la ad. de -1,30 m. Locuinţa ieşea din aria cercetată, iar pe latura sud-vestică a fost afectată de o intervenţia modernă care poate fi urmărită pe tot profilul sudic al unităţii de săpătură. Materialul arheologic recoltat constă în fragmente de cărămidă, oase de animal, ceramică de culoare cărămizie, cenuşie şi neagră. Se remarcă un fragment de castron din ceramică cărămizie, de tipul terra sigilata. Materialul recoltat se datează larg în sec. II-III. Aceleiaşi perioade îi corespunde şi groapa (G1) descoperită în capătul de NV a suprafeţei cercetate la cota de -0,70 m. Ea avea formă circular ovală (1,40 x 1,60 m) şi se adâncea până la -2,20 m. Materialul recoltat este sporadic şi constă din oase şi fragmente ceramice. În partea superioară groapa a fost astupată cu cărămizi late. Locuinţa L1 a fost străpunsă de groapa G3 ce a fost surprinsă parţial. Se poate presupune că avea formă circular-ovală şi se adâncea în stratul galben până la -1,58 m. Materialul ceramic recoltat permite încadrarea gropii tot în epocă romană. O altă groapă (G2) a fost surprinsă în proporţie de 80% în limita de NE a suprafeţei cercetate. Ea era de formă circulară (1,10 x 1,35 m). S-a conturat la cota de -0,55 m şi se adâncea în stratul de pământ de culoare galbenă până la –1,70 m. Groapa era strânsă la gură (d = 0,80 m) şi se lărgea spre fund (d = 1 m). Materialul ceramic recoltat (pe lângă cel osteologic) plasează groapa din punct de vedere cronologic la începutul epocii bronzului. Probabil aceleiaşi perioade îi corespund şi următoarele două complexe: Mormântul M1 a fost dezvelit în limita de NV a locuinţei romane. Scheletul era depus în poziţie chircită pe partea dreaptă şi era orientat SV (capul) - NE (picioarele). După dimensiunea scheletului, defunctul era copil. Nu a fost descoperit inventar funerar. Mormântul de copil M2 a fost dezvelit în partea de NE a gropii G1. Scheletul era depus în poziţie chircită pe partea dreaptă şi era orientat SV (capul) – NE (picioarele). Nu a fost descoperit inventar funerar. După ritul şi ritualul de înmormântare, mormintele descoperite se încadrează în epoca preistorică. Astfel de morminte apar din neolitic şi până în epoca fierului (sporadic). Ele pot fi puse probabil în legătură, din punct de vedere cronologic, cu groapa G2.